MESAJ crucial transmis de Institutul pentru Fizica Pământului despre tsunami-urile din ultimul secol: „România este expusă acestui risc”

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a transmis, marţi, un mesaj cu ocazia Zilei Internaţionale de Conştientizare asupra Fenomenului Tsunamiului, în care avertizează că, deşi cea mai afectată regiune a fost Asia, în ultimii o sută de ani, Europa şi România nu sunt ferite de acest pericol.

Institutul a precizat că primul sistem de avertizare timpurie în caz de tsunami din Marea Neagră a fost implementat şi instalat în 2013 în cadrul proiectului MARINEGEOHAZARDS, o colaborare între Institutul Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar), Institutul de Oceanologie şi Institutul Geologic al Academiei Bulgare de Ştiinţe.

Documentele istorice atestă 22 de evenimente de acest tip, majoritatea generate de cutremure cu magnitudini mai mari de 6.

”Anual, la data de 5 noiembrie, comunitatea internaţională marchează Ziua Internaţională de Conştientizare asupra Fenomenului Tsunamiului. Este un moment important pentru a reflecta asupra impactului devastator al acestor fenomene naturale şi asupra măsurilor de prevenţie şi educare a populaţiei.

De-a lungul ultimului secol, tsunami-urile au provocat moartea a peste 260.000 de persoane în 58 de evenimente globale, fiind adesea declanşate de cutremure subacvatice, erupţii vulcanice sau alunecări de teren”, a transmis, marţi, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Asia, cea mai afectată regiune

Specialiştii avertizează că Europa nu este nici ea ferită de acest pericol de acest fenomen natural devastator acolo unde lovește.

”Pe 26 decembrie 2004, un cutremur produs în Oceanul Indian a provocat un tsunami devastator care a curmat viaţa a circa 230 000 de persoane şi a afectat 14 ţări. Acest eveniment a marcat primul deezastru major global al secolului XXI. De menţionat este şi cutremurul din Chile din 1960, cu magnitudinea de 9,5, care a declanşat valuri de aproximativ 25 m.

Cutremurul din Marea Egee de pe 30 octombrie 2020, care a generat un mini-tsunami şi a inundat oraşul Izmir şi portul Samos, arată că astfel de fenomene pot apărea oriunde pe continent unde există activitate seismică. Deşi România nu este o ţară cu o istorie recentă de tsunami-uri devastatoare, este expusă acestui risc, din cauza activităţii seismice din Marea Neagră”, a mai transmis INCDFP.

INCDFP se implică activ în prevenirea şi monitorizarea tsunami-urilor

Potrivit acesteia, documentele istorice atestă 22 de evenimente de acest tip, majoritatea generate de cutremure cu magnitudini mai mari de 6.

”La 31 martie 1901, un cutremur de 7,2 Mw în zona Shabla a provocat un tsunami major, cu valuri de aproximatix 4 metri înălţime, care au distrus coasta de sud a Mangaliei şi satele din apropiere. Prin intermediul Observatorului Seismologic Dobrogea din Eforie, centrul de monitorizare a tsunami-urilor pentru regiunea de coastă, INCDFP se implică activ în prevenirea şi monitorizarea tsunami-urilor”, a mai transmis INCDFP.

CITIȚI ȘI:

Fenomene geologice stranii: PĂMÂNTUL s-a cutremurat timp de nouă zile după un tsunami produs în Groenlanda

O insulă din Japonia, lovită de un tsunami de mici dimensiuni, în urma CUTREMURULUI cu magnitudinea de 5,8