MESAJELE politice din spatele atacurilor dintre Rusia și Ucraina. Este sau nu începutul sfârșitului RĂZBOIULUI? Analist: „Se pregătesc de negocieri”

Războiul ruso-ucrainean a ajuns la ziua 917. Rusia a lansat marți mai multe valuri de atacuri cu rachete şi drone, care au vizat zeci de regiuni ucrainene şi au ucis cel puţin patru persoane, după cum a declarat armata Ucrainei, la o zi după cel mai mare atac aerian al Moscovei din războiul de până acum asupra ucrainenilor. 

Volodimir Zelenski cere și mai mult ajutor de la Occident, în timp ce NATO a avertizat guvernul de la Moscova că aceste acte sunt „iresponsabile şi potenţial periculoase”, după ce o dronă militară a pătruns, luni, în spațiul aerian al Poloniei, în cursul atacurilor ruse asupra Ucrainei.

Se caută pacea și negocierile printre bombardamente?

Se caută pacea și negocierile sau, dimpotrivă, este loc de și mai mult război? Este posibil ca, ținând cont de întreg contextul de până acum, dar și de situația de pe scena politică internațională, Putin și Zelenski să ajungă la un acord?

ACTUALITATE 22 DECEMBRIE, calendarul zilei: Silviu Prigoană ar fi împlinit 61 de ani/ Andreea Marin împlinește 50/ Ceaușescu fuge din București cu un elicopter

07:15

EXCLUSIV Liberalii au comandat și nu au plătit. PNL are DATORII uriașe, în timp ce banii partidului s-au dus pe cartea lui Ciucă înainte de alegeri

07:00

Sunt semnale sau mesaje care conduc înspre o negociere și o stopare a acestui război, care a frânt atâtea destine și a alungat oamenii din propria lor țară?

Reamintim că, în 24 februarie 2022, Vladimir Putin a ordonat trupelor ruse să invadeze Ucraina. Deși invazia Rusiei părea pentru mulți o chestiune de zile, ea s-a transformat, cu fiecare zi, într-un război total, în care trupele ruse au atacat nu numai infrastructura militară a Ucrainei, ci și zone civile din orașe și sate, spitale, școli, locuințe.

„Reprezintă semnale că se dorește o ieșire din război”

Ștefan Popescu, analist de politică externă, a explicat într-un interviu pentru GÂNDUL că situația dintre Ucraina si Rusia de la acest moment ne arată începutul sfârșitului războiului.

Analistul a mai precizat că acest proces poate dura câteva luni bune până la un an, însă recunoaște că, de partea ucraineană „sunt semnale tot mai clare cu privire la dorința de încetare a focului și negocieri pentru un aranjament cu Rusia.”

„Kievul dă semnale diplomatice: vizita recentă a ministrului de externe Kuleba la Beijing, primirea la Kiev în vizita de stat a premierului indian Narendra Modi. Avem, apoi, contactele directe cu partea rusă via Qatar. Să ne aducem aminte că în primii doi ani de război, Kievul afirma raspicat că nu va negocia atâta timp cât Vladimir Putin este președintele Rusiei.

Operațiunea militară din oblastul Kursk și atacurile în adâncime în teritoriul Rusiei reprezintă, de asemenea, semnale că se dorește o ieșire din război. Aceste operațiuni militare doresc să pună presiune pe Rusia, pentru a se așeza la masa negocierilor. Deplasarea de trupe de pe frontul din Donbass către Kursk semnifică faptul că, pentru Kiev, estul Ucrainei este deja pierdut”, a explicat analistul de politică externă.

„Ucraina nu va putea fi tratată ca o țară complet înfrântă și în niciun caz nu va fi vasalizată”

Ștefan Popescu a mai precizat că, în spatele bombardamentelor fără precedent dintre Rusia și Ucraina, stau mesaje și semnale care pot fi decriptate, atât de către negociatorii ruși, cât și de către cei ucraineni.

Concluzia analistului politic intervievat de Gândul este aceea, că dincolo de tacuri, bombardamente și riposte militare – ambele tabere se pregătesc de negocieri.

„Totodată, aceste operațiuni militare ale Ucrainei sunt un mesaj pentru negociatorii ruși pentru a ține cont, în momentul în care se vor așeza la masa discuțiilor că Ucrainei nu i se va putea impune orice, nu va putea fi tratată ca o țară complet înfrântă și în niciun caz nu va fi vasalizată.

Cât despre bombardamentele rusești din ultima vreme, acestea au tot o semnificație politică, de mesaj către Ucraina, că indiferent de aspirațiile sale euroatlantice, va trebui să țină seama de vecinătatea Rusiei. În concluzie, ambele tabere se pregatesc de negocieri. Rușii sunt foarte aproape de îndeplinirea obiectivului de atingere a limitelor administrative ale oblasturilor anexate”, a conchis Ștefan Popescu, analist de politică externă.

Apelul lui Zelenski: „America, Marea Britanie, Franţa şi alţi parteneri au puterea de a ne ajuta să oprim terorismul”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ajutorul forţelor aeriene ale vecinilor săi europeni,  pentru a distruge valurile de rachete şi drone ruseşti, care au lovit din nou masiv ţara sa luni.

„În diferitele regiuni ale Ucrainei, am putea face mult mai mult pentru a proteja vieţile dacă forţele aeriene ale vecinilor noştri europeni ar lucra împreună cu avioanele noastre de luptă F-16 şi cu apărarea noastră antiaeriană.

Dacă această unitate a funcţionat atât de bine în Orientul Mijlociu, ar trebui să funcţioneze şi în Europa. (…) America, Marea Britanie, Franţa şi alţi parteneri au puterea de a ne ajuta să oprim terorismul. Avem nevoie de soluţii”, a declarat Zelenski, referindu-se aparent la ajutorul acordat Israelului de către aliaţii săi occidentali, pentru a respinge atacurile aeriene recente.

Potrivit președintelui ucrainean, Rusia a folosit luni peste 100 de rachete şi 100 de drone sinucigaşe, într-unul dintre cele mai mari atacuri din ultimele luni.

Ucraina şi-a îndemnat deja aliaţii europeni să stabilească o zonă de excludere aeriană în vestul teritoriului său prin intermediul sistemelor de apărare desfăşurate în Polonia şi România, ţări vecine, cu scopul de a crea un sanctuar în care industriile, infrastructura energetică, dar și populaţia civilă să fie protejate.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat la sfârşitul lunii mai că nu există „niciun argument juridic, de securitate sau moral care să îi împiedice pe partenerii noştri să doboare rachete ruseşti deasupra teritoriului Ucrainei de pe teritoriul lor”, fără a specifica modalităţile de punere în practică a acestui scenariu.

Rusia avertizată de NATO, după ce atacurile sale în Ucraina ar fi afectat Polonia

NATO a transmis că nu deţine informaţii care să indice că obiectul care a intrat luni în spaţiul aerian al Poloniei face parte dintr-un atac intenţionat al Rusiei, dar a avertizat guvernul de la Moscova că aceste acte sunt „iresponsabile şi potenţial periculoase.”

„Deşi nu avem informaţii care să indice un atac intenţionat al Rusiei împotriva aliaţilor, aceste acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase”, a declarat pentru EFE purtătoarea de cuvânt a Alianţei Atlantice, Farah Dakhlallah.

Polonia a anunţat luni că un obiect, probabil o dronă, a intrat în spaţiul său aerian la începutul zilei, în timpul atacurilor masive ale Rusiei împotriva Ucrainei, a amintit purtătoarea de cuvânt al NATO, care „a condamnat ferm aceste atacuri în curs împotriva civililor şi infrastructurii civile ucrainene.”

În plus, potrivit inforamțiilor din presa internațională, forţele occidentale sunt în alertă maximă pe fondul rapoartelor tot mai numeroase ale serviciilor de informaţii şi relatărilor din presa occidentală despre posibile acte ruseşti de sabotaj împotriva ţărilor care sprijină Ucraina în războiul în care se apără de invadatorii ruşi.

Rusia, care a invadat Ucraina în februarie 2022, a respins afirmaţiile şi acuză Occidentul de acte de agresiune împotriva sa.

Atacurile Moscovei, un „act de răzbunare” pentru incursiunea surprinzătoare a Ucrainei pe teritoriul Rusiei?

Rusia a lansat luni peste 200 de rachete şi drone, ucigând cel puţin şapte persoane şi avariind infrastructura energetică într-un atac condamnat de preşedintele american Joe Biden drept „scandalos.”

Ministerul rus al Apărării a declarat că loviturile sale de luni au atins „toate ţintele desemnate”, majoritatea fiind din infrastructura energetică critică a Ucrainei.

În plus, referitor la această situație, mai mulţi bloggeri militari ruşi au declarat că atacurile Moscovei sunt un „act de răzbunare” pentru incursiunea surprinzătoare a Ucrainei pe teritoriul Rusiei – prima astfel de acţiune de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Narendra Modi cere negocieri pentru oprirea războiului dintre Rusia și Ucraina

Premierul Indiei, Narendra Modi, a cerut joi, în cursul vizitei în Polonia, intensificarea eforturilor diplomatice pentru oprirea războiului dintre Rusia și Ucraina, argumentând că niciun conflict nu trebuie reglat pe câmpul de luptă.

”Noi susținem dialogul și eforturile diplomatice pentru restabilirea păcii și stabilității cât mai curând posibil”, a afirmat Narendra Modi, premierul Indiei, cu ocazia întâlnirii cu omologul său polonez, Donald Tusk, potrivit agenției The Associated Press.

De altfel, premierul Narendra Modi a semnalat disponibilitatea de a fi mediator în conflictul dintre Rusia și Ucraina.

”Sunt bucuros că premierul Indiei a confirmat disponibilitatea de a se implica personal în oprirea rapidă, pe cale pașnică și în mod corect a acestui război. Istoria a învățat națiunile cât de important este să respecte regulile, frontierele, integritatea teritorială, suveranitatea țărilor și normele statului de drept”, a afirmat, la rândul său, Donald Tusk.

CITIȚI ȘI:

RĂZBOI în Ucraina, ziua 916: Bombardiere și drone rusești se îndreaptă spre Ucraina / Autorităţile ucrainene au emis alerte aeriene

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele