Meseria, la mare căutare pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, care DISPARE de tot în România

Una dintre meseriile care era la mare căutare pe vremea lui Nicolae Ceaușescu este pe cale să dispară de tot din România. Citește mai jos despre ce este vorba.

Dispariția anumitor meserii este un fenomen complex și îngrijorător care a captat atenția oamenilor de știință, politicienilor și a societății în ansamblu. Avansul tehnologic și schimbările economice au provocat transformări semnificative în peisajul ocupării forței de muncă, determinând unele meserii să dispară complet.

Unul dintre principalii factori care contribuie la dispariția meseriilor este automatizarea. Tehnologiile moderne, precum roboții, mașinile cu inteligență artificială și software-ul avansat, au înlocuit tot mai mult muncitorii umani într-o varietate de domenii, de la fabricație și producție până la servicii și administrare. De exemplu, în locul operatorilor de linie de asamblare în fabrici, companiile utilizează acum roboți programabili pentru a asambla și testa produsele într-un mod mai rapid și eficient.

În plus, schimbările în preferințele și comportamentele consumatorilor au contribuit, de asemenea, la declinul unor meserii. Oamenii aleg din ce în ce mai des să își facă cumpărăturile online, ceea ce a dus la închiderea multor magazine fizice și la reducerea cererii de vânzători și casieri în comerțul tradițional.

Cu toate acestea, dispariția anumitor meserii nu este întotdeauna un lucru negativ. În timp ce unele meserii tradiționale sunt înlocuite de tehnologie sau sunt reduse din cauza schimbărilor economice, apar și noi oportunități de carieră în domenii emergente și în creștere, cum ar fi tehnologia informației, inteligența artificială, energia regenerabilă și serviciile de sănătate.

Meseria care dispare din România. Era la mare căutarea pe vremea lui „Nea Nicu”

În vremea regimului comunist, printre cele mai căutate meserii era cea de cercetător. Nicolae Ceaușescu visa a dezvoltarea țării, mai ales din punct de vedere tehnic, iar cei care aveau un astfel de job erau plătiți pe măsură.

Pe de altă parte, cifrele din ultimii ani arată că România și-a pierdut interesul pentru cercetare și nu mai investește în tinerii care ar putea aduce inovații, conform Cancan.ro.

Potrivit datelor comunicate de către Consiliul Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare din România (CINCDR), dintre cele 46 de institute naționale de cercetare, Ministerul Inovării, Cercetării și Digitalizării are în subordine 43 dintre acestea. Sunt unități de drept public, nu instituții bugetare, care se autofinanțează prin proiecte de cercetare naționale și internaționale.