Potrivit Ministerului Finanțelor, datoria administraţiei publice – datoria guvernamentală – a crescut, în luna iulie a anului 2024, până la 876,288 miliarde lei. În luna iunie a acestui an, datoria reprezenta 860,331 miliarde de lei.
Raportat la Produsul Intern Brut (PIB), această datorie guvernamentală reprezintă 52%, în timp ce în luna iunie reprezenta 51,1%, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).
În luna iulie, notează Agerpres, datoria pe termen mediu şi lung a crescut la 824,06 miliarde de lei – de la 809,248 miliarde de lei în iunie -, iar cea pe termen scurt a crescut la 52,228 miliarde lei, de la 51,083 miliarde de lei în luna anterioară.
În același timp, datoria administraţiei publice centrale ajunsese – în iulie 2024 – la 854,206 miliarde de lei, în urcare de la 836,506 miliarde lei, în iunie, din care 802,030 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.
Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (384,178 miliarde de lei) şi în euro ( echivalentul a 384,949 miliarde de lei).
Datoria administraţiei publice locale a urcat la 22,081 miliarde de lei, de la 21,825 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 22,029 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.
Datoria internă a administraţiei publice se cifra, în iulie 2024, la 428,925 miliarde de lei (25,5% din PIB), din care 411,482 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 17,443 miliarde de lei datoria administraţiei locale.
Conform datelor transmise de Ministerul Finanțelor, datoria externă a administraţiei publice era de 447,363 miliarde de lei (26,6% din PIB), din care 442,724 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,639 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.
Guvernul României a aprobat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă prin care se instituie creşterea plafonului privind datoria publică, confoRM metodologiei Uniunii Europene, la nivelul de 53% din produsul intern brut pentru sfârşitul anului 2024.
Această modificare are în vedere „asigurarea flexibilităţii în atragerea resurselor financiare necesare implementării planului de finanţare din anul 2024, dar şi a prefinanţării necesităţilor aferente anului 2025, respectiv a menţinerii rezervei în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului la un nivel confortabil”, potrivit Guvernului României.
Sursa foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
Citește și:
Am făcut calculul. Ce PENSIE primește un român, dacă a lucrat 35 de ani cu carte de muncă