Potrivit Ministerului Muncii, România a avut aproape 15.000 de asistați social, în anul 2024, care nu s-au prezentat la structurile pentru ocuparea forței de muncă. Cei mai mulți dintre aceștia refuză să muncească. De asemenea, nu mai puțin de 259.418 de persoane au beneficiat de venitul minim de incluziune.
La ocuparea forței de muncă, circa 15.000 de asistați social nu s-au prezentat, refuzând să presteze activități în folosul comunității. La momentul actual, în România, există aproape 260.000 de persoane care beneficiază de venitul minim de incluziune (înlocuiesc ajutoarele sociale).
Puțin peste un sfert de milion de cetățeni nu au venituri, iar statul român îi ajută financiar. Cetățenii trebuie să îndeplinească o serie de condiții, pentru a intra în posesia banilor respectivi.
În primul rând, cetățenii trebuie să se prezinte în cadrul agențiilor pentru forța de muncă și să își caute, prin intermediul acestor structuri, un job. De altfel, au posibilitatea să presteze muncă în folosul comunității. Conform Ministerului Muncii, circa 15.000 de cetățeni români refuză fie să întreprindă activități în folosul comunității, fie să se angajeze. Ajutorul social din partea statului a fost oprit în cazul persoanelor care refuză una dintre cele opțiuni (angajare sau muncă în folosul comunității). Conform România TV, există tot mai multe persoane care refuză să se angajeze, preferând, în schimb, să primească un ajutor financiar din partea statului român.
„În cazul beneficiarilor care nu obțin niciun venit, cuantumul maxim al ajutorului de incluziune pentru este de 346 lei/lună/ membru de familie, respectiv de 504 lei/lună în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani”, se explică pe site-ul Ministerului Muncii.
„Persoanele apte de muncă care nu obţin venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare şi nici din activităţi independente sau activități agricole, așa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, au obligația să se prezinte, ori de câte ori sunt solicitate de agenţia teritorială pentru ocuparea forței de muncă în a cărei evidență sunt înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în vederea încadrării în muncă sau a participării la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională.
Verificarea condițiilor privind menținerea statutului de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, faptul că nu au refuzat un loc de muncă oferit ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă şi de formare profesională, se realizează de către agenția teritorială prin SNIAS sau, după caz, pe bază de liste de beneficiari. În cazul persoanelor singure şi familiilor beneficiare ale venitului minim de incluziune care constă exclusiv în ajutor pentru familia cu copii, obligația de mai sus nu se aplică”, mai arată legea.
Cât și când trebuie să plătești CASS pe dobânzile acumulate în 2024. GHIDUL ANAF
Asiaticii care lucrează în România profită de extinderea Schengen și pleacă în alte țări
Sursă foto: Shutterstock (caracter ilustrativ)
Sursă video: România TV