Ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, Constantin-Daniel Cadariu, a declarat, sâmbătă, după întâlnirea cu agenții economici din Constanța și Tulcea, că va discuta cu reprezentanţii Ministerului Mediului despre situaţia plajelor nou-înfiinţate prin lărgire, principala problemă pe care i-au semnalat-o operatorii de pe litoral.
Constantin-Daniel Cadariu a afirmat, în cadrul conderinței de presă care a urmat întâlnirii de sâmbătă cu agenții economici, că discuţia cu reprezentanţii Ministerului Mediului este necesară deoarece plajele sunt administrate de „Apele Române”.
„Sunt multe problemele semnalate, unele țin de noi, în alte cazuri trebuie să avem o colagorare cu alte ministere. Pare că cea mai urgentă problemă o reprezintă problematica plajelor, în special a plajei din Mamaia, şi în general a plajelor pe care se fac investiţii privind lărgirea lor. Am înţeles că în cursul anului trecut au fost probleme în activitatea de turism tocmai în legătură cu acest subiect”, a spus ministrul, la întrebarea presei. Reclamațiile operatorilor, dar și ale turiștilor au fost frecvente după deschierea plajelor lărgite, în sezonul estival, iar o plajă s-a și închis.
„Noi, ministerul, avem o anumită implicare în sensul că trebuie să atestăm pentru agenţii economici folosirea acestor porţiuni de plajă, însă nu noi suntem cei care administrăm plajele, ci Apele Române, deci Ministerul Mediului, motiv pentru care mi-am notat şi mi-am luat angajamentul, noi ca şi minister, că vom avea în regim de urgenţă o întrevedere cu reprezentanţii Ministerului Mediului, să vedem dacă se poate realiza o cale prin care activitatea turistică pentru acest sezon să fie afectată cât mai puţin. Este doar o iniţiativă, vom vedea cu ce rezultate”, a afirmat ministrul Antreprenoriatului şi Turismului.
Ministrul a spus că ştie, „de principiu doar”, anumite lucruri cu privire la noile plaje formate pe litoral prin extindere, investiţie cu fonduri europene.
„E un subiect pe care nu îl cunosc în detaliu. Ştiu lucruri de principiu doar. Ştiu că, în principiu, nu poţi folosi un bun, decât dacă îl ai în administrare. Înţeleg că acolo există un câştig teritorial al ţării de aproximativ 70 de hectare, care nu este încă cadastrat, nu este intabulat, asta pe de o parte. Mai ştiu, de asemenea, că atunci când foloseşti bani europeni, există anumite condiţii printre care (…) nu poţi obţine profit din activitatea care s-ar face pe acele investiţii. Acesta este motivul pentru care nu am indentificat acum o soluție și mi-am propus să am întâlnirea cu ministrul Mediului”, a spus Constantin-Daniel Cadariu.
În plus, conform unui comunicat transmis ulterior de institiția pe care o conduce, ministrul Constantin-Daniel Cadariu a declarat în cadrul întâlnirii de lucru de sâmbătă că în cursul săptămânii viitoare vor fi puse în consultare publică Programul pentru promovarea exportului și Programul de Internaționalizare, programe care a fost puse pe pauză în 2021.
„Participarea la târgurile internaționale nu trebuie să devină un fenomen de castă, dar trebuie să avem instrumente eficiente ca antreprenorul român să identifice piețe noi de desfacere și să atragă clienți noi, real interesați de bunurile și serviciile disponibile la noi în țară. Noile acte normative vizează reoperaționalizarea unor programe, dar și eliminarea intermediarilor”, a declarat Constantin-Daniel Cadariu.
Situția programelor privind susținerea exportatorilor pentru participarea la târguri sau expoziții internaționale a fost ridicată de fostul ministru al economiei, Claudiu Năsui (USR), care și-a dat demisia anul trecut, la ieșirea de la guvernare a formațiunii
În urma unor verificări, la începutul anului anterior, într-un demers fără precedent, fostul ministru „a desecretizat” toate contractele mai mari de 5.000 de euro pe care instituția le-a atribuit unor entități private. La un prim calcul, Ministerul Economiei a plătit cu un an înainte recut nu mai puțin 18 milioane de lei pentru participarea României la 14 târguri internaționale: „prestare servicii pentru organizarea participarii operatorilor economici” la diferite târguri, printre care târguri de modă, târguri de turism, tehnologice, în marile orașe ale lumii precum Köln, Paris, Dubai, inclusiv târguri tehnologice în India.
În programul e guvernare propus ulterior de de Dacian Cioloș și validat în forurile USR, una dintre măsurile la capitoll Economie este „transformarea schemei de mers la târguri prin finanțarea arbitrară a unor firme selectate de minister într-o formă de credit fiscal pentru promovarea exporturilor, disponibil pentru toate întreprinderile exportatoare”, menționată după „decăpușarea companiilor de stat” și „gestiunea portofoliulului de companii de stat”.
Programul de guvernare, cu un Executiv minoritar, nu a primit susținerea în Parlament, așa cum s-a întâmplat ulterior cu programul coaliției PNL – PSD – UDMR.
Coaliția de guvernare a propus la capitolul programe pentru susţinerea comerţului exterior:
Va fi modificată legislaţia aferentă, astfel încât să fie eligibilă pentru finanţare nu doar participarea în format clasic, ci şi participarea la evenimente de promovare a exportului în format virtual, să fie modernizate instrumentele deja existente şi să fie introduse instrumente noi. Va fi prevăzută acceptarea în program a mai multor forme de organizare juridică a beneficiarilor. Vor fi digitalizate procesele administrative ale programului, astfel încât să fie facilitat accesul firmelor în faza de aplicare, dar şi ulterior în procesul de decontare.
Începând din 2022 vor fi acceptaţi în acest program beneficiarii care aplică pentru participarea la evenimente virtuale. Va fi optimizată platforma digitală de derulare prin automatizarea pe cât posibil a unor procese de verificare post-aplicare şi mărirea bugetului pentru a putea finanţa un număr mai mare de beneficiari.