Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, – un opozant al admiterii României în Schengen-, vine, într-o vizită oficială la București, au spus, pentru GÂNDUL, surse guvernamentale.
Vizita ministrului austriac va avea loc miercuri și ar urma să se întâlnească inclusiv cu ministrul român de Intere, Lucian Bode.
Întâlnirea vine după ce mai mulți miniștri de Interne din Schengen au cerut deblocarea aderării României.
Aceleași surse menționează că la finele lunii mai va avea loc un nou Consiliu JAI – Justiție și Afaceri Interne. Pe agenda reuniunii s-ar putea regăsi și problema aderării României la Schengen. Este cunoscut faptul că Gerhard Karner este cel care, alături de cancelarul Austriei, s-a opus aderării țării noastre la Schengen.
De altfel, și discuțiile de miercuri din România dintre cei Karner și Bode se vor concentra tot asupra aderării țarii noastre la Spațiul Schengen, spun sursele citate anterior.
Vizita la Bucureşti este o premieră pentru ministrul de interne Gerhard Karner, care miercuri se va întâlni cu omologul său român Lucian Bode, scrie exxpress.at.
Publicația austriecă precizează că „tema principală va fi situaţia migraţiei în UE, în special lupta comună împotriva traficului de migranţi şi a abuzurilor în materie de azil, precum şi protecţia frontierelor externe”.
„România şi Austria doresc să continue să coopereze îndeaproape în domeniul securităţii. Obiectivul nostru comun este de a continua să exercităm presiuni asupra Comisiei Europene, în primul rând pentru a face mai robustă gestionarea frontierelor externe şi de a sprijini ţări precum România în acest sens. Numai un management funcţional al frontierelor externe permite libertatea de călătorie fără graniţe în cadrul Uniunii Europene”, a declarat ministrul de interne, referindu-se la spaţiul Schengen.
Conform sursei citate, în pregătirea vizitei sale la Bucureşti, Gerhard Karner s-a întâlnit deja vinerea trecută cu ambasadorul României la Viena şi a avut o convorbire telefonică video cu omologul său român.
Ministrul austriac, care s-a opus la sfârşitul anului trecut aderării României şi Bulgariei la Schengen, a primit săptămâna trecută vizita omologului său din Spania, în condiţiile în care Madridul se pregăteşte pentru preluarea preşedinţiei UE, de la 1 iulie, şi a promis să deblocheze dosarul Schengen.
De altfel, notează „Exxpress”, citat de News.ro, subiectul migraţiei a dominat alte două întâlniri ale lui Karner în perioada premergătoare vizitei în România. Joi, la Viena, Karner a discutat cu ministrul de interne spaniol Fernando Grande-Marlaska despre situaţia din spaţiul Schengen şi despre stadiul negocierilor privind pactul privind azilul şi migraţia. De asemenea, vicepremierul şi ministrul de interne bulgar Ivan Demerdjiev a fost miercuri la Viena pentru o întâlnire de lucru.
Ministrul de Interne spaniol Fernando Grande-Marlaska a exprimat recent, pe 21 aprilie, la întâlnirea cu omologul său austriac Gerhard Karner – un opozant al admiterii României în Schengen – „angajamentul ferm” de a debloca integrarea deplină a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen şi i-a cerut sprijinul Guvernului austriac în acest sens.
Întrevederea a avut loc în contextul în care, la sfârşitul lunii martie, Grande-Marlaska s-a întâlnit cu ministrul Lucian Bode, care i-a transmis că România este pe deplin pregătită pentru aderare, exprimând disponibilitatea autorităţilor de la Bucureşti de a acționa pentru soluţionarea acestui dosar cât mai curând posibil în cursul acestui an”.
„Printre problemele discutate la întâlnire, cei doi miniştri au abordat includerea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, problemă pe care preşedinţia spaniolă doreşte să o finalizeze pe parcursul celui de-al doilea semestru”, se arăta în comunicat.
Conform aceleiaşi surse, Grande-Marlaska a exprimat „angajamentul ferm” de a debloca integrarea deplină a ambelor ţări şi i-a cerut omologului său sprijinul guvernului austriac.
„Spania este un apărător al promovării măsurilor de cooperare în locul celor de fragmentare”, a adăugat Grande-Marlaska, amintind că atât Spania, cât şi Austria îşi împărtăşesc statutul de „puncte de destinaţie şi tranzit pentru migranţii ilegali şi solicitanţii de azil”.