Ministrul de Finanțe anunță că România are cea mai stabilă economie din regiune şi va încheia anul cu o creştere economică de peste 5%. Adrian Câciu atrage atenţia că anul 2023 va fi unul dificil, marcat în continuare de puseul inflaţionist.
Anul viitor diferenţa va fi făcută de folosirea la maximum a instrumentelor de politică publică.
Investițiile vor fi direcţionate către investiţii, reforme şi susţinerea categoriilor vulnerabile.
„În cel mai complicat an din perspectivă economică de după cel de-Al Doilea Război Mondial, permiteţi-mi să vă mulţumesc pentru solidaritatea, încrederea şi înţelegerea de care aţi dat dovadă în această perioadă care a afectat puternic (cel puţin din perspectiva inflaţiei ridicate) nu numai mediul socio-economic naţional, dar şi întreaga Uniune Europeană şi economia mondială!”, a scris Adrian Câciu pe Facebook.
„În perioadele complicate, soluţiile se clădesc pe şapte piloni: curaj, raţiune, stabilitate, securitate, protecţie, solidaritate şi susţinere. Asta am făcut, asta vom face!” – Adrian Câciu
Dincolo de îngrijorările generate de efectele agresiunii ruseşti în Ucraina, Câciu remarcă: „Am trecut împreună prin încercările acestui an, încercări care nu au fost deloc uşoare. Peste 80% din voi aţi participat la acest efort, dincolo de simpatiile sau antipatiile politice, iar rezultatele se văd”, susține ministrul Finanțelor.
Realizările României sunt mai multe, iar Adrian Câciu a evidențiat o parte dintre ele: „Suntem unul dintre cei mai importanţi furnizori de securitate regională şi europeană. Avem cea mai stabilă economie din regiune (în contextul în care pieţele financiare au manifestat o volatilitate care nu a mai fost înregistrată de la criza din 2008) şi închidem anul 2022 cu o creştere economică care va depăşi 5%, un răspuns eficient al economiei şi Guvernului la presiunile pe cost manifestate de inflaţie şi dobânzi”.
Adrian Câciu a semnalat şi stabilitatea politică, dar şi parteneriatul solid Guvern – mediul socio-economic, care a stat la baza majorităţii măsurilor luate: „Efortul guvernamental realizat în baza acestui parteneriat a depăşit 10,7% din PIB, 149 miliarde lei (6% sprijin direct catre economie şi cetăţeni, respectiv 83,8 miliarde lei în valori nominale şi 4,7% sprijin indirect prin credit fiscal, respectiv 65,2 miliarde lei în valori nominale) şi a fost consolidat de efortul antreprenorial manifestat în consolidarea activităţilor economice, creşterea valorii adăugate brute şi a ocupării forţei de muncă”.
Ministrul Finanţelor preconizează că anul 2023 va fi unul dificil, marcat în continuare de puseul inflaţionist (chiar dacă inflaţia va intra într-o zonă de temperare şi chiar reducere – dar pentru asta este nevoie în continuare de o luptă continuă care se va manifesta pe întregul an 2023), complicat din punct de vedere economic şi marcat de încetiniri vizibile ale economiilor puternice care vor afecta inclusiv economiile emergente, precum a României.
În 2023, diferenţa va fi făcută de folosirea la maximum a instrumentelor de politică publică direcţionate pe trei paliere: reforme, investiţii şi susţinerea categoriilor vulnerabile.
„Efortul guvernamental stabilit prin măsurile de politică fiscal-bugetară va depăşi 14,7% din PIB (228 miliarde lei), din care creditul fiscal (canalul indirect) reprezintă 4,9% din PIB, iar măsurile pentru economie şi protejarea categoriilor vulnerabile însumează 9,8% din PIB. Va fi un al investiţiilor, cu un program curajos de 7,2% din PIB (112 miliarde lei) şi al programelor guvernamentale destinate economiei. Trebuie să investim masiv în firmele româneşti pentru ca economia noastră să fie una centrată pe producţia de bunuri cu valoare adăugată mare! Este esenţial să reducem dependenţa de lanţurile de aprovizionare globale şi regionale! Doar dacă punem în prim-plan productivismul economic, mizând accelerat pe producţia internă, putem spera ca România viitorului să nu mai fie bazată pe o economie de consum”, a precizat Adrian Câciu.
El a subliniat că este nevoie de reforme susţinute în educaţie, sănătate, economie şi administraţie, că trebuie redusă sărăcia „sub toate formele sale”, iar accentul trebuie pus pe cel mai important element de capital al unei naţiuni, respectiv capitalul uman.