Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geană, susține că acuzația că a plagiat în teza sa de doctorat din doi președinți americani vine, la 20 de ani de la finalizarea acesteia, din motive electorale și politice, în contextual în care se vorbește în spațiul public de o candidatură a sa la alegerile prezidențiale din acest an.
”Din seria caută până găsești și, dacă nu găsești, inventează, mă trezesc astăzi cu o acuzație de plagiat a tezei de doctorat pe care am terminat-o acum 20 de ani. De ce astăzi? Probabil pentru că unii s-au speriat de discuțiile din spațiul public despre o posibilă candidatură a mea. Specialiști în domeniu s-au pronunțat deja public asupra unei teze la care am muncit timp de ani de zile. Când mai multe softuri anti-plagiat spun că NU există similitudini și totuși cineva se trezește să vină cu o acuzație falsă, nu pot decât să mă gândesc la rea-intenție sau rea-credință”, a scris Mircea Geoană, luni, pe pagina sa de Facebook.
Secretarul general adjunct al NATO spune că se aștepta la ”atacuri murdare”, dar subliniază că este vorba de o nouă campanie de fake news la adresa sa și că tot ce a făcut în carieră este ”la cel mai înalt nivel de probitate și profesionalism”.
”Lăsând la o parte părerile personale despre ce ar fi trebuit să scriu în teză (nu știam că este o lucrare colectivă și trebuie să cer părerea unor oameni care nu sunt specialiști în domeniu!), pe fond, cele menționate și conceptul de plagiat sunt lucruri total diferite.
Voi fi întotdeauna un promotor al valorilor de orice fel, dar, în același timp, nu am cum să nu sancționez impostura intelectuală, cu valențe și intenții politicianiste.
Mă așteptam la astfel de atacuri murdare, așa cum, de 3 luni, anumite posturi de televiziune duc o campanie de denigrare la adresa mea. Încă o campanie de fake news nu e nimic nou sub soare. Am în spate o carieră de studii în țară și străinătate în inginerie, drept, administrație publică, economie. Am făcut acest doctorat nu pentru a avea o floare la butonieră sau din nevoia de a ocupa vreo funcție, ci din curiozitate intelectuală și dorința de a cunoște și de a mă perfecționa continuu. Nu voi permite nimănui, din motive exclusiv electorale și, în mod evident, motivat politic, să pună la îndoială o viață de muncă și studii făcute la cel mai înalt nivel de probitate și professionalism”, a mai scris Mircea Geoană pe Facebook.
PressOne a dezvăluit, luni, probe care ar demonstra că Mircea Geoană a plagiat în teza sa de doctorat din 2005, prin traducere, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții americani Bill Clinton și George W. Bush.
Potențial candidat la alegerile prezidențiale din acest an, Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice (NATO), se confruntă cu acuzații extrem de grave. În anul 2005, după 12 ani de studii doctorale, Mircea Geoană a susținut la Academia de Studii Economice (ASE) o teză de doctorat despre integrarea României în structurile euro-atlantice. Numai că subiectul central a fost comprimat în doar 1,4% din totalul tezei de doctorat.
Mircea Geoană – fost ambasador al României la Washington și, ulterior, ministru de Externe al României – nu a menționat în teza de doctorat nici măcar momentele-cheie ale etapelor de aderare a României la NATO și Uniunea Europeană.
Mircea Geoană a negat foarte convingător că ar fi plagiat în teza sa, potrivit PressOne: “Nu știu, eu vă spun că ceea ce am făcut eu cu teza mea de doctorat a fost făcut absolut onest și nu mă simt cu absolut nimic în afara regulilor din vremea respectivă. Acum… dacă s-au schimbat regulile între timp, e altceva”.
La patru zile după ce a împlinit 47 de ani, Mircea Geoană își susținea teza de doctorat și primea titlul științific de doctor în economie. Era 18 iulie 2005. La acel moment, Mircea Geoană era senator și președinte al celui mai mare partid din România – Partidul Social Democrat (PSD) –, funcție pe care o ocupa de doar patru luni, mai exact din martie 2005, când l-a înlocuit pe Adrian Năstase, după eșecul social-democraților la alegerile parlamentare și prezidențiale.
Mircea Geoană intra, atunci, în etapa de apogeu a carierei sale politice. Deși anterior fusese ambasador al României în SUA (1996 – 2000) și ministru de Externe (2000 – 2004), în puternicul guvern condus de Adrian Năstase, Geoană a atins maximul său de putere politică după ce l-a învins pe Ion Iliescu la alegerile interne din PSD și a devenit președintele partidului.
Acesta este, practic, contextul în care Mircea Geoană își susținea teza de doctorat la Academia de Studii Economice, la 12 ani după începerea studiilor doctorale. Durata legală a unui doctorat, la acel moment, era de patru ani.
Cea mai mare parte a conținutului identificat ca fiind plagiat de secretarul general adjunct al NATO provine din trei documente oficiale, ambele emise de Administrația Prezidențială a Statelor Unite ale Americii (SUA): Raportul Economic al Președintelui, care include și Raportul Consiliului consilierilor economici.
Mai exact, este vorba despre trei rapoarte, intitulate la fel, Economic Report of the President. Primul a fost prezentat Congresului SUA, în februarie 1999, de președintele Bill Clinton, iar celelalte două, de președintele George W. Bush, în februarie 2002 respectiv februarie 2003. Niciuna dintre aceste lucrări nu este citată în textul doctoratului lui Mircea Geoană și nu este trecută în bibliografie.
Mircea Geoană a declarat pentru PressOne că a lucrat „onest” la teza de doctorat și că s-a dovedit a fi „sârguincios”.
„L-am făcut, cum se spune, sârguincios”, a spus Mircea Geoană, pentru PressOne.
CITEȘTE ȘI: