Misiunea „istorică” a lui Putin și REALITATEA PARALELĂ în care trăiește liderul Rusiei. De ce îi regretă pe Jacques Chirac, Helmut Kohl și Berlusconi

Vladimir Putin a vorbit cu jurnaliștii, pe data de 19 decembrie 2024, și a părut sigur de sine, sigur de misiunea sa „istorică” şi de capacitatea sa de a pune capăt războiului din Ucraina. Dar asta, bineînțeles, în condițiile Kremlinului. Imaginea oferită de Putin este cea a unui lider însingurat, care crede, însă, că numai el deține adevărul absolut. Europa este slabă, se află la cheremul SUA, Ucraina este deja învinsă, Rusia deține toate atuurile pe câmpul de luptă.

În același timp, însă, Vladimir Putin s-a dovedit a fi sceptic în privința perspectivelor unui acord cu președintele ales al SUA, Donald Trump.

• Rotația mult așteptată a elitei occidentale, care este exemplificată de Donald Trump, nu a determinat – cel puțin până acum – Occidentul să adopte o abordare mai pragmatică față de războiul din Ucraina și față de Rusia lui Putin.
• Principala preocupare a lui Putin pare să fie aceea că îi lipsește un interlocutor internațional cu care să poată discuta despre viitorul Ucrainei, despre securitatea lumii și alte probleme strategice.

CRĂCIUN 🚨 NORAD: Moș Crăciun a sosit în România! A livrat 4 miliarde de cadouri și a trecut pe lângă Stația Spațială Internațională

00:35

CRĂCIUN Părintele Florin Petre, sfaturi duhovnicești înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului: Creștinii să citească primele două capitole din Luca și Matei

00:00

Președintele rus s-a plâns, în mod repetat, de țările europene, scrie Tatiana Stanovaya într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

„Putin crede că țările europene și-au pierdut statalitatea și identitatea națională. Putin a mai spus că europenii – în special germanii – și-au pierdut suveranitatea din inimile lor. Mai mult, a prezis declinul și degradarea continuă a continentului european. Liderul de la Kremlin și-a amintit, cu tristețe, de «eruditul» președinte francez Jacques Chirac, a reamintit «figura internațională» a fostului cancelar german Helmut Kohl și l-a descris pe defunctul lider italian Silvio Berlusconi drept «cald și energic»”, punctează Stanovaya.

„Putin crede deja că Ucraina a pierdut războiul și că la Kiev nu mai sunt resurse pentru a continua lupta”

Pentru Putin – continuă Tatiana Stanovaya, fondatoarea proiectului de analiză politică R. Politik  -, acești lideri europeni au fost cu mult peste cei de astăzi.

În același timp, Putin crede că și partidele conservatoare care câștigă alegerile europene astăzi sunt prea slabe pentru a face ceva în legătură cu ceea ce el descrie drept „dependența completă a continentului european de Statele Unite”.

„Liderul rus a făcut tot posibilul, la conferința de presă, pentru a arăta că este gata să înceapă negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. Se pare că Putin crede deja că Ucraina a pierdut războiul și că la Kiev nu mai sunt resurse pentru a continua lupta.

• Atacul Rusiei din 21 noiembrie asupra orașului ucrainean Dnipro cu o nouă rachetă balistică cunoscută sub numele de Oreshnik pare să fi întărit credința lui Putin într-o victorie a rușilor.
• De câteva ori în ultimele săptămâni, Putin a vorbit despre capacitățile înspăimântătoare ale rachetei Oreshnik și chiar le-a spus jurnaliștilor că Occidentul ar putea lua parte la un experiment.

«Lăsați-i să aleagă o țintă, de exemplu la Kiev, unde își pot concentra toate sistemele de apărare aeriană și o vom ataca cu Oreshnik. Și apoi vom vedea ce se întâmplă», a spus Vladimir Putin.

Simplul fapt că liderul de la Kremlin este pregătit să difuzeze astfel de idei în public spune multe despre atitudinea sa față de războiul din Ucraina, precum și despre neînțelegerea sa profundă a politicii occidentale”, avertizează Tatiana Stanovaya în analiza sa.

„Moscova nu va negocia cu Zelenski”

În același timp, explică Stanovaya, Putin pare dezamăgit de faptul că succesele militare ale Rusiei nu au forțat încă inamicul să se așeze la masa negocierilor.

Din spusele liderului rus, acesta nu are cu cine să vorbească în Europa și nu există vreun interlocutor nici în Ucraina, atâta vreme cât Putin consideră că președintele Volodimir Zelenski și toți cei din jurul său sunt ilegitimi.

„În esență, Putin a prezentat două sugestii care ar fi acceptabile pentru Moscova.

• Dacă negocierile încep acum, atunci Ucraina poate fi reprezentată de parlamentul ucrainean – Rada Supremă – și de președintele acesteia.
• Dacă vor începe mai târziu, atunci Rusia ar fi pregătită să discute cu un nou președinte ucrainean. Dar Moscova nu va negocia cu Zelenski.

Putin nu și-a exprimat nici un entuziasm deosebit față de perspectiva negocierii cu Donald Trump. A spus că nu a vorbit cu Trump de patru ani și a fost precaut cu privire la perspectivele unui contact viitor cu Casa Albă.

Putin a repetat că o soluție a conflictului din Ucraina este posibilă doar pe baza unui acord de pace din anul 2022, negociat la Istanbul, și că va trebui să se țină cont de faptele de pe teren”, mai scrie Tatiana Stanovaya.

„Președintele rus se îndoiește că planurile lui Trump sunt realiste”

Pe de altă parte, Putin pare să fie îngrijorat de faptul că Trump este atât de concentrat pe o încetare a focului încât ar putea ajunge să ignore cauzele fundamentale ale războiului, așa cum sunt percepute la Moscova.

În ultimele săptămâni, o serie întreagă de oficiali ruși, inclusiv purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ministrul adjunct de Externe, Serghei Riabkov, și reprezentantul Rusiei la ONU, Vasily Nebenzya, au respins posibilitatea „înghețării” conflictului din Ucraina.

„Acum, Putin a spus același lucru. Președintele rus se îndoiește că planurile lui Trump sunt realiste. După cum a spus recent Riabkov, Trump dă «semnale contradictorii» bazate pe principii care «nu se aliniază» intereselor Rusiei.

Este foarte posibil ca Putin să creadă că Trump încă nu și-a stabilit poziția. Dar cu cât trece timpul, cu atât devine mai clar că Trump și echipa sa nu sunt interesați de o discuție cuprinzătoare despre viitorul Ucrainei, darămite de negocieri despre probleme majore de securitate.

Putin însuși a spus că nu este dornic să înceteze conflictul din Ucraina, deoarece o încetare a focului – chiar dacă ar dura doar câteva zile – ar oferi Ucrainei șansa de a-și consolida poziția. Și de ce ar fi Rusia de acord cu așa ceva, din moment ce se bucură, în prezent, de un ascendent pe câmpul de luptă?”, se întreabă Stanovaya.

Putin nu dorește decât să declanșeze prăbușirea statului ucrainean

Este esențial de subliniat, totuși, că perspectivele – pentru Putin – nu se conturează în avantajul său, crede Tatiana Stanovaya.

„Putin mai crede că nu există nimeni cu care să poată face afaceri în Europa, că Trump caută doar o victorie facilă, iar Ucraina continuă să insiste asupra aderării la NATO și a garanțiilor de securitate.

Un astfel de context nu este de bun augur pentru scopul final al lui Putin, care nu înseamnă neapărat cucerirea teritoriului ucrainean, ci dorința de a declanșa prăbușirea statului ucrainean.

Pentru moment, succesele militare ale Rusiei nu sunt suficiente pentru a oferi un astfel de rezultat. În schimb, Rusia trebuie să se mulțumească cu acapararea unor bucăți mici de teritoriul ucrainean la un cost economic și uman imens”, încheie Tatiana Stanovaya.

Foto – Profimedia Images

Citește și:

Ape tulburi în Siria. Turcia se ridică, Iranul AMENINȚĂ, alianțele regionale se schimbă. „Rusia va face tot posibilul să păstreze două puncte-cheie”

Prăbușirea Casei Assad. „Furtuna perfectă” din Siria transformă Turcia într-un un POWER BROKER, Israelul trebuie să găsească mutarea-cheie

Pentru a închide gura DISIDENȚILOR, Putin scoate de la naftalină o metodă din vremea lui Stalin. „Monedă de schimb, acțiuni din ce în ce mai agresive”

Siria, conflictul multidimensional Rusia vs. OCCIDENT și factorul „Erdoğan”. „Lui Putin îi va fi mai greu să obstrucționeze Turcia”

Elitele din Rusia speră că Trump îl va putea CONTROLA pe Putin. „Impulsurile mesianice de la Kremlin, neutralizate prin pragmatismul unui republican”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele