MIZE uriașe la Summit-ul NATO de la Washington. Analist: „Prioritatea mandatului lui Rutte, pregătirea sfârșitului războiului din Ucraina”

Ștefan Popescu, analist de politică externă și doctor în istoria relaţiilor internaţionale contemporane, a făcut pentru GÂNDUL o radiografie a Summit-ului NATO de la Washington, locul în care – timp de trei zile, în perioada 9-11 iulie 2024 – se vor lua decizii cruciale pentru scena politică internațională din 2024 și la care vor participa cei mai importanți lideri ai lumii politice.

Toți ochii vor fi ațintiți pe Joe Biden, președintele SUA

Liderii NATO se reunesc marţi la summitul de la Washington, având Ucraina ca prioritate pe agendă, dar vor discuta și despre descurajare și parteneriatele globale, la mai bine de doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina.

Pentru prima dată, vor fi prezenți lideri din 32 de țări ale Alianței, după ce și Suedia a aderat la NATO în acest an.

Nu mai este un secret pentru nimeni că atenţia publică se va concentra în mare parte asupra preşedintelui american Joe Biden, liderul celui mai important stat NATO, căruia până și unii membri ai Partidului Democrat îi cer să renunţe la candidatura pentru un al doilea mandat.

Promisiuni mărețe pentru Volodimir Zelenski, înaintea Summit-ului de la Washington

Joe Biden, Volodimir Zelenski, Emmanuel Macron, Viktor Orban, Keir Starmer, Justin Trudeau se numără printre cei care se reunesc la Washington pentru un summit aniversar, mai exact se împlinesc 75 de ani de la crearea alianţei, în 1949.

Statele Unite promit să mulţumească Ucraina şi pe preşedintele său Volodimir Zelenski, care se va deplasa în Statele Unite cu această ocazie, după ce luni a trecut prin Varşovia, semnând un pact de securitate bilateral cu Polonia.

„Cred că Ucraina va fi mulţumită de ceea ce vom pune pe masă”, a declarat săptămâna trecută ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith.

„Mă aştept ca şefii de stat şi de guvern să adopte un pachet substanţial (de măsuri) pentru Ucraina. „Ucraina se apropie de NATO”, a declarat vineri şi Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, enumerând măsurile care se aşteaptă să fie aprobate la summitul de la Washington.

„Un asemenea context impinge de regulă organizatorii să încerce să accentueze momentele pozitive”

Ștefan Popescu, analist de politică externă, a explicat că momentul desfășurării summitului are loc, cu puțin timp înaintea convenției republicane și cu câteva săptămâni înaintea celei democrate, într-un moment tensionat, în care tabăra lui Donald Trump caută sa exploateze cea mai mică greșeală a lui Biden.

În plus, analistul recunoaște că întreg contextul politic este unul dificil, cu un Emmanuel Macron slăbit, și cu un Olaf Scholtz delegitimat. „Înscăunarea” noului secretar general al NATO, Mark Rutte, reprezintă unul dintre momentele pozitive ale summit-ului.

„Summitul Organizației Tratatului Nord-Atlantic de la Washington va avea, mai ales, un caracter aniversar. Momentul marcat – 75 de ani de la semnarea tratatului care a pus bazele organizației – oferă această oportunitate, pentru a pune sub preș unele asperități și mai ales pentru a oferi o tribună candidatului la propria-i realegere, Joseph Biden.

Momentul desfășurării summitului are loc cu puțin timp înaintea convenției republicane și cu câteva săptămâni înaintea celei democrate, într-un moment tensionat, în care tabăra lui Donald Trump caută sa exploateze cea mai mică greșeală, cea mai mică gafă a lui Biden. De cealaltă parte, candidatul democrat caută orice mijloc pentru a stinge focul declanșat în urma prestației sale dezastruoase în cadrul primei dezbateri prezidențiale.

Contextul este unul dificil, nu numai pentru americani, ci și pentru europeni, cu un Emmanuel Macron slăbit, cu un Olaf Scholtz delegitimat. Un asemenea context impinge de regulă organizatorii să încerce să accentueze momentele pozitive: înscăunarea noului secretar general Mark Rutte, prezența ultimilor membri, Finlanda și Suedia, noul premier britanic ieșit dintr-un partid al sistemului politic tradițional care echivalează cu un punct de continuitate în ceea ce privește un membru sistemic al Alianței (Marea Britanie).”

„Vor evita angajamente concrete, reiterând ceea ce au afirmat deja cu ceva vreme în urmă la București”

Analistul de politică externă a mai precizat că un subiect care se va tranșa cu siguranță în cadrul summit-ului NATO reprezintă continuarea asistenței pentru Ucraina, fiind foarte probabil să se stabilească un mecanism permanent pentru alocarea a 40 de miliarde de dolari anual către Ucraina.

„În atmosfera Summitului va pluti însă – chiar dacă  nu va fi evocată – incertitudinea legată de schimbarea din 5 noiembrie și rezervele cu privire la continuarea asistenței pentru Ucraina la nivelul decis de administrația Biden. Astfel, este foarte probabil să se stabilească un mecanism permanent pentru alocarea a 40 de miliarde de dolari anual către Ucraina.

Însă, în ceea ce privește aderarea acesteia la NATO, cât și a Republicii Moldova, SUA – alături de marii contributori – vor evita angajamente concrete, reiterând ceea ce au afirmat deja cu ceva vreme în urmă la București, cu privire la porțile deschise, vocația de a deveni membre, asistență, punțile de apropiere.

Summitul de la Washington, prin prezența aliaților SUA din Indo-Pacific, preanunță marea prioritate a mandatului domnului Rutte și anume pregătirea sfârșitului războiului din Ucraina și joncțiunea cu alianțele americane din Indo-Pacific”, a conchis analistul de politică externă în interviul pentru Gândul.

Kremlinul avertizează că va urmări cu „maximă atenţie” summitul NATO de la Washington

Kremlinul a indicat marţi că urmăreşte cu „maximă atenţie” summitul NATO care se deschide marți la Washington, dat fiind faptul că „Alianţa Nord-Atlantică consideră Rusia drept inamicul său”, relatează mai multe publicații internaționale.

„Aceasta este o alianţă care consideră Rusia drept inamic, adversar. Este o alianţă care a declarat în mai multe rânduri, în mod deschis, că obiectivul său este să provoace o înfrângere strategică Rusiei pe câmpul de luptă. Acesta este motivul pentru care vom urmări cu cea mai mare atenţie retorica discuţiilor care vor avea loc şi deciziile ce vor fi luate”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în cadrul conferinţei de presă zilnice, citat de agerpres.ro.

Preşedintele Volodimir Zelenski, care va participa la summit, va pleda, pe lângă aliaţii săi occidentali, pentru livrarea de mai multe sisteme de apărare antiaeriană, la o zi după noi atacuri masive cu rachete ale Rusiei asupra oraşelor ucrainene, care au făcut cel puţin 37 de morţi şi 150 de răniţi, în special la spitalul pediatric din Kiev, distrus parţial.

Rusia respinge acuzațiile că spitalul pediatric Ohmatdet din capitala ucraineană ar fi fost lovit de o rachetă rusească

Peskov a reiterat marţi poziţia rusă, susţinând că Rusia „nu loveşte ţinte civile” şi atribuind antiaerienei ucrainene responsabilitatea pentru aceasta, contrar dovezilor de pe teren.

Ucraina a declarat că o rachetă rusească de croazieră de tip Kh-101 a lovit direct spitalul pediatric Ohmatdet din capitala ucraineană, cel mai mare spital de copii ţară, în timpul celui mai devastator atac cu rachete din ultimul timp asupra ţării, în care şi-au pierdut viaţa cel puţin 41 de civili, conform noului bilanţ al victimelor anunţat de Kiev.

România va fi reprezentată pentru ultima dată de președintele Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, de marţi până joi, 11 iulie, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care va avea loc la Washington.

Printre priorităţile României la summitul NATO se află reconfirmarea solidităţii relaţiei transatlantice, bazate pe unitatea, solidaritatea aliată şi a rolului esenţial al acesteia pentru prezervarea păcii şi a securităţii euroatlantice.

Este importantă și sublinierea consecinţelor pe termen lung ale agresiunii ruse asupra securităţii euroatlantice şi a arhitecturii de securitate europene, cu evidenţierea necesităţii acţiunii aliate pentru contracararea impactului negativ al acestor consecinţe.

De asemenea, sunt vizate decizii pentru continuarea consolidării posturii de apărare şi descurajare a NATO, care să răspundă provocărilor mediului actual de securitate. Mai exact, aliaţii vizează să ia decizii care să asigure operativitate, mobilitate militară şi sprijinul logistic necesare forţelor aliate.

CITIȚI ȘI:

Klaus Iohannis, la summit-ul NATO, de la Washington/Flancul Estic al alianței și regiunea Mării Negre, pe agenda discuțiilor