Monica Iacob Ridzi își albește cazierul judiciar. ICCJ o REABILITEAZĂ, la aproape 10 ani de la condamnarea din celebrul dosar 2 MAI
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) admite cererea de reabilitare judecătorească formulată de Monica Iacob Ridzi, cu privire la condamnarea de cinci ani de închisoare, dispusă prin sentinţa penală din 27 ianuarie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cu alte cuvinte, condamnarea fostului ministru va fi ștearsă din cazierul judiciar.
Reabilitarea judecătorească este un proces legal prin care o persoană condamnată penal poate obține, după îndeplinirea anumitor condiții, înlăturarea consecințelor condamnării. În România, reabilitarea poate fi de două tipuri: de drept și judecătorească, fiecare având propriile cerințe și proceduri.
Pentru a obține reabilitarea judecătorească, persoana interesată trebuie să îndeplinească însă o serie de condiții, pe care se pare că Monica Iacob Ridzi le-a bifat.
„Încetează decăderile, interdicţiile, precum şi incapacităţile care rezultă din condamnare”
„După rămânerea definitivă a hotărârii de reabilitare se vor efectua mențiuni corespunzătoare pe ambele exemplare ale hotărârii judecătorești, prin care s-a pronunțat condamnarea pentru care s-a dispus reabilitarea.
Încetează decăderile, interdicţiile, precum şi incapacităţile care rezultă din condamnare. Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea cererii de reabilitare rămân în sarcina statului. Cu drept de contestaţie în termen de 10 zile de la comunicare”, sunt precizările făcute în ședința publică.
Monica Iacob Rindzi, condamnată la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu, în dosarul „2 Mai”
Reamintim că ÎCCJ a judecat, marți, cererea de reabilitare judecătorească a fostului ministru al Tineretului și Sportului Monica Iacob-Ridzi, după ce și-a ispășit complet pedeapsa și a așteptat să treacă anii în care putea să facă o astfel de solicitare.
În 2015, Monica Iacob Rindzi a fost condamnată la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu, în dosarul „2 Mai”, privind manifestările organizate în anul 2009, de Ziua Națională a Tineretului. Sentința a fost pronunțată de un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Alături de Ridzi, în acelaşi dosar, au fost judecate şi condamnate alte 11 persoane, foşti angajaţi ai Ministerului Tineretului, administratori de firme și colaboratori.
Ea a fost găsită vinovată după ce procurorii DNA au acuzat-o că a plătit în 2009 servicii fictive unor companii preferenţiale, pentru organizarea manifestărilor de Ziua Tineretului, şi astfel a adus un prejudiciu de peste 600.000 de euro Ministerului Turismului.
Eliberată după 2 ani și 8 luni în spatele gratiilor
În noiembrie 2017, Monica Iacob-Ridzi a fost eliberată condiționat, după ce a executat doi ani și opt luni din pedeapsă. Deși fostul ministru a fost eliberat din închisoare după doar doi ani și opt luni, restul până la cinci ani fiind executați în libertate, sub supraveghere, Monica Iacob-Ridzi a povestit traumele prin care a trecut.
„Am fost condamnată să stau în frig, să mă încălzesc – ca și celelalte deținute – cu sticle de apă încălzită la filtrul de cafea, am fost condamnată să fac duș de trei ori pe săptămână în cele zece minute cât este apă caldă (cele zece minute le împart cu colega de camera pentru că avem un singur duș – de fapt, o țeavă în loc de duș, dar ne bucuram ca niște copii când o avem …).
Mai mult, am fost condamnată să mă plimb maxim o oră pe zi într-o «cușcă» de aproximativ 10 metri / 4 metri, în care cerul îl vezi tot prin gratii acoperite cu plasă deasă. Sau am fost condamnată să nu mă plimb deloc dacă ora de „plimbare” se suprapune ca program cu ora de vizită … Mi s-a întâmplat și asta.
Și pentru că, pe lângă afecțiunile grave pe care le am, sufăr și de o forma gravă de trombofilie, pe care nu o pot trata din cauza unei alte afecțiuni pe care o am, boala Von Willebrand, singura variantă ca să evit decesul prin trombembolie este în ceea ce mă privește să mă mișc cât mai des”, scria fostul ministru pe blog.
La aproape 10 ani de la condamnare, Monica Iacob-Ridzi vrea să se reabiliteze
După aproape 10 ani de la condamnarea definitivă pentru abuz în serviciu, fostul ministru a cerut reabilitarea judecătorească.
Reabilitarea judecătorească este un proces legal prin care o persoană condamnată penal poate obține, după îndeplinirea anumitor condiții, înlăturarea consecințelor condamnării. În România, reabilitarea poate fi de două tipuri: de drept și judecătorească, fiecare având propriile cerințe și proceduri.
Reabilitarea de drept intervine automat, fără a fi necesară o cerere din partea persoanei condamnate, în anumite condiții prevăzute de lege. Acest tip de reabilitare se aplică de obicei în cazul condamnărilor mai ușoare, unde pedeapsa aplicată este sub un anumit prag.
Reabilitarea judecătorească, în schimb, necesită o cerere formală și implică o decizie a instanței de judecată. Aceasta poate fi solicitată după trecerea unui anumit interval de timp de la executarea pedepsei, respectiv:
- 4 ani pentru pedepse privative de libertate mai mici de 5 ani.
- 5 ani pentru pedepse între 5 și 10 ani.
- 7 ani pentru pedepse mai mari de 10 ani.
Pentru a obține reabilitarea judecătorească, persoana interesată trebuie să îndeplinească mai multe condiții
- executarea completă a pedepsei: inclusiv orice perioadă de liberare condiționată sau alte măsuri de supraveghere;
- comportament bun: să nu fi comis alte infracțiuni după executarea pedepsei și să fi avut o conduită ireproșabilă;
- îndeplinirea obligațiilor civile: plata despăgubirilor către victime, achitarea amenzilor și a altor obligații financiare impuse de instanță.
- Procedura implică depunerea unei cereri de reabilitare la instanța competentă, care va examina dosarul și va decide dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Instanța va solicita rapoarte de la diferite instituții (cum ar fi poliția sau serviciile sociale) pentru a verifica comportamentul solicitantului după executarea pedepsei.
Odată acordată, reabilitarea judecătorească are mai multe efecte pozitive:
- radierea condamnării din cazierul judiciar;
- restabilirea drepturilor cetățenești și politice care au fost pierdute prin condamnare;
- înlăturarea stigmatului social asociat cu condamnarea penală, facilitând reintegrarea socială și profesională.
- Reabilitarea judecătorească nu anulează condamnarea în sine, ci înlătură consecințele acesteia, oferind astfel persoanelor care și-au ispășit pedeapsa o a doua șansă de a se reintegra în societate.
CITEȘTE ȘI: