Moscova vrea să exporte ideologia PUTINISTĂ în Occident. Tatiana Stanovaya: „Ar fi o greșeală gravă să subestimăm ambiția lui Putin”
În timp ce Vladimir Putin se pregătește să candideze și să câștige, fără „dureri de cap”, un al cincilea mandat prezidențial, mesajul către Occident este unul fără echivoc. În ochii Rusiei, ce a fost mai greu a trecut pe frontul din Ucraina, iar „Țarul” privește din ce în ce mai des către Vestul despre care spune că este principala amenințarea la adresa „Țării-mamă”.
Potrivit lui Putin, avertizează Tatiana Stanovaya – fondatoarea proiectului de analiză politică R. Politik -, Rusia a câștigat deja un avantaj strategic pe termen lung. În discursul pe care l-a adresat națiunii în anul 2023, ”Țarul” nu părea a fi atât de sigur pe el, numai că discursul din anul 2024 arată cu totul altceva.
„Deloc surprinzător, Putin a început (n.red. – discursul din acest an) cu ceea ce contează cel mai mult pentru el, războiul din Ucraina. Discursul adresat ambelor camere ale parlamentului rus a transmis un sentiment tangibil că acesta este un moment esențial. În ochii conducerii ruse, Rusia a depășit un fel de reper geopolitic, stabilindu-și avantajul strategic pe termen lung.
În discursul de anul trecut, Putin părea să creadă că rezultatul confruntării (n.red. – cu Ucraina) nu fusese încă determinat. Acel discurs a fost presărat cu izbucniri emoționale și note de amărăciune, resentimente și agitație. De data aceasta, Putin s-a comportat de parcă ar fi fost sigur că linia critică a fost deja trecută, iar retorica sa a fost mândră și încrezătoare. Rusia a preluat inițiativa militară și a trecut la ofensivă, a anunțat el.
Orizonturile acestui «război sfânt» s-au extins acum. Dacă, în urmă cu un an, Putin s-a concentrat pe protejarea «pământului nostru» și s-a bazat pe retorică defensivă și chiar una de sacrificiu, anul acesta tonul său a sunat a victorie, vorbind nu în numele unei victime geopolitice, ci ca o «forță formidabilă și invincibilă».
Această schimbare poate fi explicată prin încrederea tot mai mare a Kremlinului în avantajul militar al Rusiei în războiul cu Ucraina și prin sentimentul de slăbiciune și fragmentare a Occidentului”, notează Tatiana Stanovaya pentru Carnegie Endowment for International Peace.
Putin dorește un „dialog” cu SUA, dar în condiții impuse de Rusia
Putin a mai precizat că agenda sa nu se oprește la Ucraina. Președintele Rusiei a folosit discursul pentru a prezenta Rusia ca „un bastion al valorilor tradiționale pe care se sprijină civilizația umană” și ca un ideolog geopolitic susținut de „majoritatea oamenilor din lume, inclusiv milioane din țările occidentale”, mai scrie Tatiana Stanovaya în analiza sa, apoi trage un semnal de alarmă.
„Ar fi o greșeală gravă să subestimăm ambiția acestor cuvinte. Aceasta nu este propagandă goală, ci o reflectare a planurilor de expansiune ideologică, a exportului «putinismului» în țările occidentale și a lucrului activ cu potențialii «prieteni».
Cu alte cuvinte, câmpul de luptă geopolitică pentru valori se mută din nou pe teritoriul occidental, iar Putin se simte mai încrezător ca niciodată.
Deocamdată, rușii sunt invitați să se alăture efortului de război pe bază de voluntariat: orice fel de participare este binevenită. Fiecărei persoane i se repartizează o parte de responsabilitate pentru viitoarea „victorie”, iar spațiul lăsat chiar și pentru „neutralitate” a dispărut. Ca o compensare pentru această nouă povară de responsabilitate, Putin oferă plăți sociale, rate ipotecare reduse, o creștere a salariului minim și șansa celor implicați direct în „operațiunea militară specială” de a deveni o „elită autentică”.
Acest mesaj transmis de Putin către Occident a fost, poate, cel mai important element al discursului. Putin a fost deschis în amenințările sale, remarcând că forțele nucleare ale Rusiei sunt în plină pregătire pentru luptă, sistemul de rachete strategice Sarmat a fost livrat trupelor, iar sistemele de rachete hipersonice Kinzhal și Zircon sunt deja în uz.
Apoi, președintele a trecut, cu lejeritate, la tema dialogului cu Statele Unite ale Americii, care, potrivit lui, este posibil doar în condițiile Rusiei.
Prin urmare, este imposibil”, punctează Tatiana Stanovaya.
„Disperarea poate da naștere la consecințe teribile”
Tatiana Stanovaya mai menționează că Vladimit Putin a considerat că trebuie să răspundă, prin discursul său, și temerilor tot mai mari că Rusia intenționează să atace Europa.
„Țarul” a etichetat astfel de temeri drept „prostii”, iar apoi s-a lansat într-un atac la adresa Occidentului, acuzându-l că plănuiește atacuri pe teritoriul Rusiei.
„Putin s-a referit, de asemenea, la recentul refuz al președintelui francez Emmanuel Macron de a exclude trimiterea de trupe NATO în Ucraina, spunând că asta ar avea «consecințe mult mai grave» decât s-au confruntat inamicii anteriori, deoarece amenințarea unui conflict nuclear «înseamnă potențial sfârșitul civilizației».
Discursul lui Putin ar fi trebuit să fie o simplă formalitate pre-electorală, dar, în acest caz, a creat o impresie extrem de înfricoșătoare a unei spirale de escaladare aflată în plină desfășurare.
Rusia intră, treptat, într-o mobilizare politică și militară atotcuprinzătoare. Oamenii nu sunt încă trimiși pe front în masă – și într-adevăr este puțin probabil să fie mobilizare generală în viitorul apropiat) -, dar contextul din prima linie începe să pătrundă în toate aspectele vieții civile, de la impunerea „valorilor tradiționale” până la cultivarea de „eroi ai operațiunii militare speciale” pe care Putin încearcă acum să-i promoveze în poziția de „elite autentică”.
Noi suntem la conducere aici, pare să spună Putin, atât lumii întregi, cât și acelor ruși resemnați și neputincioși care se opun războiului. Pe fondul morții șocante a liderului opoziției, Alexei Navalny, disperarea crește peste tot: în Ucraina, în Rusia printre oponenții regimului și ai războiului și în Occident printre cei care se tem de o victorie rusă. Acesta în sine este un alt element de escaladare, deoarece disperarea poate da naștere la consecințe teribile”, încheie Tatiana Stanovaya.
Citește și: