Motivația acțiunii lui Victor Ponta prin care cere procurorului Jean Uncheșelu și DNA suma de 1,5 milioane de lei

La un an după ce a fost achitat definitiv în dosarul ”Turceni-Rovinari”, fostul premier Victor Ponta a dat în judecată Direcția Națională Anticorupție (DNA) și pe magistratul Jean Uncheșelu, actualmente procuror la Parchetul European, cel care a instrumentat acest dosar. Gândul a obținut în exclusivitate cererea de chemare în judecată prin care Victor Ponta solicită daune civile de peste 1,5 milioane de lei pentru prejudiciile aduse în cei opt ani de procese, bani pe care anunță că îi va dona pentru cauze umanitare.

Victor Ponta solicită despăgubiri pentru modul în care, anchetat fiind la acea dată de DNA și trimis în judecată, procurorul Jean Uncheșelu a făcut tot posibilul să-l scoată pe marginea arealului politic pe fostul premier PSD.

Subsemnatul am fost primul-ministru al României și președintele ales al celui mai important partid politic din România. Pârâtele m-au acuzat de săvârșirea a multiple infracțiuni grave de corupție, moment care a condus la încheierea cariere mele politice. La 8 ani distanță, s-a dovedit că acuzațiile pârâtelor erau lipsit de fundament, întrucât subsemnatul nu comisesem nicio infracțiune. Pentru urmările evidente și grave ale acuzațiilor nedrepte ale pârâtelor, ele trebuie să răspundă”, se arată în sumarul expunerii din cererea de chemare în judecată.

Ponta cere daune civile de peste 1,5 milioane de lei

Acțiunea legală a lui Victor Ponta a fost înregistrată la Tribunalul București, pe data de 26 aprilie, și vizează răspunderea delictuală a pârâților pentru acuzațiile neîntemeiate care au dus la procesul în care fostul premier a fost implicat.

Fostul prim-ministru Victor Ponta și fostul senator Dan Șova au fost achitați de magistrații instanței supreme, în 28 decembrie 2023, în dosarul „Turceni–Rovinari”, în care erau acuzați de fapte de corupție legate de încheierea unor contracte de consultanță. Decizia de achitare este definitivă.

Ponta cere daune civile de peste 1,5 milioane de lei, bani pe care anunță că îi va dona unor cauze umanitare:

• un milion de lei pentru prejudiciul moral produs prin ”acuzarea și trimiterea în judecată nedreaptă pentru pretinse fapte de corupție pe care nu le-am săvârșit”,
• 500.000 de lei pentru ”prejudiciul moral constând în încălcarea dreptului meu la soluționarea procesului penal într-un termen rezonabil”,
• 29.400 de lei – onorariul avocaților săi.

De asemenea, Victor Ponta cere și plata dobânzii aferente sumelor, de la data chemării în judecată și până la plata integrală.

Principalele acuzații formulate de fostul premier PSD

Cu scopul de a argumenta prejudiciul suferit în urma punerii sale sub acuzare în dosarul ”Turceni-Rovinari”, Victor Ponta face un scurt sumar al carierei sale politice. El arată că DNA a dispus efectuarea urmăririi penale în timpul mandatului său de premier și la scurt timp după ce a candidat la alegerile prezidențiale din 2014, și s-a plasat pe primul loc cu peste 40% din voturi în primul tur de scrutin (2 noiembrie 2014) și pe al doilea loc în al doilea tur de scrutin (16 noiembrie 2014).

„În data de 05.06.2015, Direcția Națională Anticorupție a emis comunicatul nr. 1026/VIII/31 prin care se arăta că procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de subsemnatul, prim-ministru al României, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de: fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni); complicitate la evaziune fiscală în formă continuată; spălare a banilor. Aceste infracțiuni vizau pretinse fapte săvârșite în perioada 2007-2009, în legătură cu companiile energetice de la Rovinari și Turceni (Anexa nr. 6)”, se menționează în documentul citat.

Câteva săptămâni mai târziu, DNA anunța punerea în mișcare a acțiunii penale.

„La data de 13.07.2015, DNA a publicat comunicatul de presă nr. 1254/VIII/31 (Anexa nr. 15), prin care a anunțat punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva subsemnatului, pentru pretinsa săvârșire a unor infracțiuni de (i) fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni), (ii) complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, (iii) spălare a banilor și (iv) conflict de interese”, potrivit documentului.

Victor Ponta arată cum acest comunicat al DNA a fost urmat, la scurt timp, de o amplă expunere mediatică, inclusiv în presa internațională și de presiuni pentru a demisiona din funcția de premier:

Imediat urmare a acestui comunicat, președintele României, dl. Klaus Iohannis, mi-a solicitat public demisia din funcția de prim-ministru (…) Subsecvent, fără excepție, adversarii mei politici au profitat de comunicatul DNA pentru a-mi discredita imaginea și a îmi solicita demisia”.

A urmat demisia din funcția de președinte al PSD, care, spune Ponta, a dus la încheierea carierei sale politice.

Momentul demisiei din funcția de președinte al celui mai important partid politic – ca urmare a actului pârâților de a mă învinui, pune sub acuzare și trimite în judecată în dosarul penal «Turceni-Rovinari» – a reprezentat încheierea carierei mele politice.

Până la acel moment, subsemnatul îmi clădisem pas cu pas o imagine și o reputație care mă propulsaseră în fruntea partidului de guvernământ și în vârful încrederii publice manifestată de electorat, rezultat al modalității în care mi-am îndeplinit mandatele de demnitar public. Ulterior demisiei, valul mediatic privind dosarul penal a continuat (…). La data de 04.11.2015, președintele României, dl. Klaus Iohannis, a emis decretul prin care a luat act de demisia subsemnatului din funcția de prim-ministru al Guvernului României”, a mai scris Ponta în cererea de chemare în judecată.

Achitarea definitivă a lui Victor Ponta a avut loc abia opt ani mai târziu, prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători – nr. 92/23.12.2023. Toate cele cinci persoane trimise în judecată în acest dosar au fost, de altfel, achitate pentru că, arată instanța supremă, “nu exista fapte care să constituie infracțiuni”.

„Pârâtele au comis o faptă ilicită constând în acuzarea și trimiterea mea în judecată nedreaptă, pentru fapte de corupție pe care nu le-am săvârșit”, arată Ponta în documentul trimis instanței.

Procurorul Uncheșelu răscolește documentele cabinetului de avocatură al lui Victor Ponta

Fostul premier face, în cererea sa, și o succintă cronologie a dosarului ”Turceni-Rovinari”. Totul a început în data de 13 octombrie 2011, când DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea unor fapte penale în perioada 2006-2011, în legătură cu realizarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor care au avut drept consecință prejudicierea patrimoniului Complexului Energetic Rovinari S.A., societate cu capital majoritar de stat, și sustragerea de la plata obligațiilor datorate bugetului consolidat al statului.

„Prin Adresa nr. 181/P/2011 din data de 29.03.2012, dl. procuror Cristian Adrian Bertha a înaintat către DNA – Structura centrală referatul ce viza Complexul Energetic Rovinari, privind faptele suspecților Cristea Dumitru, Șova Coman Dan, Ponta Victor, Condescu Marin și alții.

Prin Ordonanța de începere a urmăririi penale din data de 30.06.2014, emisă în dosarul penal nr. 122/P/2012, pârâtul Uncheșelu Jean-Nicolae, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunile prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 C. pen., relativ la exercitarea defectuoasă în perioada 2007-2009 a activității în cadrul Complexului Energetic Rovinari, în legătură cu încheierea mai multor contracte de asistență juridică cu SCA Șova și Asociații.

Prin Ordonanța de extindere a urmăririi penale din data de 09.10.2014, emisă în Dosarul penal nr. 122/P/102, dl. procuror Uncheșelu Jean a dispus extinderea urmăririi penale și față de subsemnatul, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen., evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 656/2002 și conflict de interese, prevăzută de art. 253 C.pen și art. 301 alin. (1) C. pen. (Anexa nr. 28)
Prin Ordonanța din data de 06.05.2015, emisă în dosarul penal nr. 122/P/2012, dl. procuror Uncheșelu a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la alte fapte și participarea altor persoane, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală, spălare de bani și conflict de interese, inclusiv acte de participație penală la aceste infracțiuni”, se arată în document.

Ulterior, procurorul Uncheșelu a solicitat Administrației Sectorului 5 a Finanțelor Publice, respectiv Administrației Sectorului 1 a Finanțelor Publice, predarea tuturor înscrisurilor existente în cadrul instituției privind actele de inspecție fiscală efectuate la Cabinetul de avocat “Ponta Victor Viorel” și a dispus efectuarea de către Serviciul Specialiști din cadrul DNA a unei constatări tehnico-științifice în domeniile financiar-contabil și fiscal cu privire la infracțiunile cercetate. De asemenea, procurorul a solicitat Administrației prezidențiale a României predarea tuturor înscrisurilor privind propunerile adresate de Ponta, în calitate de prim-ministru al României, pentru numirea în funcția de ministru în Guvernul României a lui Dan Șova. În același timp, a solicitat reprezentanților legali ai societății Exfin2000 S.R.L. predarea tuturor înscrisurilor privind Cabinetul de avocat “Ponta Victor Viorel”, cu mențiunea că refuzul de punere la dispoziție DNA a acestor înscrisuri constituie infracțiunea de obstrucționare a justiției”, arată Ponta în document.

Autoturismul Mitsubishi Lancer Evolution, verificat la șurub

Pe 23 aprilie 2015, procurorul Uncheșelu a solicitat emiterea unui mandat de percheziție domicilară la sediul societății MIT Motors International SRL, cu privire la autoturismul Mitsubishi Lancer Evolution cu serie șasiu JMBSMCZ4A9U001081, ce „a făcut obiectul unui contract de leasing încheiat de societatea Șova și Asociații și preluat ulterior de subsemnatul. De altfel, cu privire la acest autoturism a fost administrat, la solicitarea procurorului Uncheșelu, un probatoriu complex, analizându-se tot istoricul său: contracte succesive de leasing, extrase de cont aferente oricărei operațiuni ce a implicat acest autoturism, documente de înmatriculare, declarații de martori, documente service auto”.

Prin Ordonanța de continuare a urmăririi penale din data de 04.06.2015, emisă în dosarul penal nr. 122/P/2012, dl. procuror Uncheșelu Jean a dispus continuarea urmăririi penale față de subsemnatul, în calitate de suspect, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen. (17 infracțiuni), complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 și spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c din Legea nr. 656/2002. (Anexa nr. 35) În data de 05.06.2015, astfel cum reiese din procesul verbal încheiat la ora 11:10, emis în procesul penal nr. 122/P/2012, dl. procuror Uncheșelu mi-a adus la cunoștință calitatea de suspect, fiindu-mi prezentate faptele, încadrarea juridică a acestora și comunicate drepturile și obligațiile.

Pe 9 iunie 2015, procurorul Uncheșelu a dispus extinderea și continuarea urmăririi penale față de Ponta, în calitate de suspect, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare de bani, precum și punerea în mișcare a acțiunii penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură private (17 infracțiuni), complicitate la evaziune fiscal și spălare de bani.

Pe 13 mai, procurorul i-a adus la cunoștință calitatea de inculpat, iar în aceeași zi a emis și Ordonanța de instituire a măsurilor asigurătorii, dispunând sechestrul asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea lui Victor Ponta, până la concurența sumei de 250.000 lei.

În dosar au fost audiați mai mulți  martori, însă „niciuna dintre aceste declarații nu conținea vreun indiciu real și plauzibil despre săvârșirea vreunei infracțiuni de către subsemnatul. În special, declarația martorei Ciurcu Simona conținea o serie de aprecieri personale și contradictorii, astfel cum au fost catalogate ulterior și de către Înalta Curte de Casație și Justiție, după cum vom arăta în secțiunea următoare”, potrivit cererii de chemare în judecată a anchetatorilor săi.

Pe 16 septembrie 2015, Victor Ponta a fost trimis în judecată, alături de Laurenţiu Dan Ciurel, Dumitru Cristea, Laurenţiu-Octavian Graure și Dan-Coman Şova. Prin rechizitoriu s-a solicitat ca instanța să dispună confiscarea sumei de 181.439,98 lei dobândită de Victor Ponta în temeiul convenției de conlucrare și confiscarea sumei de 79.641,11 lei reprezentând contravaloarea dreptului de folosință a autoturismului Mitsubishi, ca sume de bani provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Acuzațiile lui Ponta: Durata excesivă a procesului

La 3 ani distanță de la momentul punerii sub acuzare, pe 10 mai 2018, după 47 termene de judecată, dintre care 41 amânări, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat pe Victor Ponta sub aspectul tuturor capetelor de acuzare.

DNA a formulat apel împotriva acestei hotărâri judecătorești, iar, după alți 6 ani, ICCJ – Completul de 5 judecători a pronunțat decizia definitivă nr. 92/23.12.2023, prin care fostul premier PSD a fost, din nou, achitat.

Așadar, la peste 8 ani distanță de la momentul învinuirii care mi-a terminat cariera politică și la 16 ani de la săvârșirea pretinselor fapte penale, cel mai înalt complet de judecători al țării a confirmat că faptele pentru care fusesem trimis în judecată nu sunt prevăzute de legea penală, reținând incidența dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală.

A fost o perioadă de peste 8 ani în care faptele ilicite ale pârâților au prejudiciat în mod continuu demnitatea, onoarea, reputația și imaginea mea, inducând, în mod deliberat, în conștiința publică ideea că aș fi fost un politician compromis, care ar fi săvârșit infracțiuni de corupție și care ar profita de funcțiile pe care le deține sau la care ar urma să candideze pentru a continua să săvârșească infracțiuni.

De altfel, aceasta este imaginea cu care publicul a rămas despre mine și în prezent, achitarea definitivă neconstituind nici pe aproape o satisfacție echitabilă prin raportare la efectele negative cauzate de dosarul penal onoarei, imaginii, reputației și demnității mele – Victor Ponta”, a mai scris fostul premier în documentul trimis instanței.

De altfel, Victor Ponta susține că „din modalitatea în care a fost instrumentat acest caz rezultă cu ușurință că scopul său a fost deturnat de la obiectivul aflării adevărului în cauză într-un timp cât mai scurt. Dimpotrivă, probele solicitate și administrate au avut ca unic scop tergiversarea dosarului și încărcarea sa cu diverse probe inutile administrate de pârâți”.

De asemenea, el arată că „ICCJ-Completul de 5 judecători a confirmat ceea ce statuase deja instanța de fond – din acei martori, 80 propuși pentru trimiterea mea în judecată, DNA și pârâtul Uncheșelu Jean au avut de fapt în vedere exclusiv depoziția unei singure martore, depoziție neconcludentă și contrazisă atât prin declarațiile date ulterior diversele etape ale procesului penal, cât și prin declarațiile celorlalți martori”.

De asemenea, fostul premier PSD mai arată că: „acuzarea și trimiterea mea în judecată nedreaptă, pentru fapte de corupție pe care nu le-am săvârșit, reprezintă o faptă ilicită a pârâților”.

O altă faptă ilicită consemnată în cererea de chemare în judecată este „durata excesivă a procesului”.

 Încălcarea principiilor de bază ale unui stat de drept

Ponta mai arată că „magnitudinea vătămării produse prin fapta ilicită a pârâților din prezenta speță trebuie privită și în raport de gravitatea încălcării unor principii de bază ale statului de drept”, amintind că speța „privește scoaterea din viață publică a unui prim-ministru prin acuzarea cu o faptă pe care nu a comis-o”.

„În cazul de față, afirm că fapta ilicită a Statului Român a pus în pericol cele mai de bază principii ale democrației. De la momentul asumării de către Statul Român a acestui mecanism de înlăturare a unui prim-ministru, el a provocat o mutație esențială, gravă, în privința modului în care poate funcționa o democrație. Această mutație – posibilitatea de a cenzura/modifica voința electoratului printr-o acuzație nedreaptă emisă de aparatul represiv al Statului – caracterizează caracterul ieșit din comun al atingerii valorilor de bază ale statului de drept, atingere concretă împotriva mea”, se menționează în documentul citat.

CITEȘTE ȘI:

De ce crede instanța că Radu Mazăre nu s-a îndreptat în 5 ani de ÎNCHISOARE. Judecătorii vor ”garanții că nu va continua să săvârșească infracțiuni”

Ne paște falimentul? Prof. dr. MIRCEA COȘEA: “Dacă taxele pe muncă s-ar micșora, statul ar obține mai multe beneficii. Asta înseamnă viziune!”