Motivul pentru care OMS a sărit două litere din alfabetul grecesc pentru a ajunge la Omicron. Legătura cu Xi Jinping
Omicron, noua tulpină a virusului SARS-CoV-2, provoacă îngrijorare în toată lumea, după ce a fost descoperită în Africa de Sud.
Varianta a fost „botezată” după numele celei de-a 15-a litere a alfabetului grecesc, dar OMS, organismul care stabilește numele variantelor de interes, „a sărit” două litere pentru a ajunge la Omicron, scrie The New York Times.
Cele șapte variante de interes ale virusului poartă numele unei litere din alfabetul grecesc.
„Xi”, evitat cu orice preț
OMS a omis literele „Nu” și „Xi” – ultimul fiind evitat din motive evidente: numele președintelui chinez este Xi Jinping.
De asemenea, litera „Nu” poate fi confundată ușor cu „Xi”, ceea ce ar duce la tensiuni.
Purtătorul de cuvânt al OMS, Tarik Jasarevic, a declarat că se încearcă, astfel, evitarea „provocării de ofense”.
De asemenea, dr. Angela Rasmussen, virusolog la Universitatea din Saskatchewan, a declarat că a realizat numeroase interviuri cu reporterii, în 2021, înainte de adoptarea sistemului grecesc de numire a variantelor virusului și s-a lovit de confuzii legat de variantele B.1.1.7 și B.1.351. Acestea sunt cunoscute drept Alpha, care a apărut în Regatul Unit și Beta, care a apărut în Africa de Sud.
„În cele din urmă, oamenii îi vor spune „varianta britanică” sau „varianta sud-africană”, a declarat specialista.
Cu ajutorul literelor grecești se evită „stigmatizarea și discriminarea”, a mai spus aceasta.
Unde ar fi apărut, de fapt, „gripa spaniolă”
Totodată, practica denumirii virusurilor după regiuni a generat confuzii în istorie, a explicat Rasmussen. Ebola, de exemplu, este denumit după un râu, care se află la mare distanță de locul în care a apărut virusul.
„Încă de la început pandemiei, mi-am amintit că oamenii spuneau: „I-am spus „gripa spaniolă”. De ce să nu-i spunem coronavirusul din Wuhan?”, a spus medicul.
„Gripa spaniolă nu a apărut în Spania. Nu știm exact unde a apărut, dar este o mare posibilitate să fi venit din SUA”.
OMS a încurajat autoritățile naționale și presa să adopte noile denumiri. Ele nu înlocuiesc denumirea tehnico-științifică a virusurilor, dar ajută la combaterea stigmatizării unor națiuni.