Judecătorii Curții de Apel Iași și-au motivat decizia de a aplica doar o amendă penală în cazul proprietarei a trei câini Amstaff care au mușcat patru oameni. Ei spun că femeia deja fusese amendată de Jandarmerie și de Poliție pentru faptul că nu și-a supravegheat câinii, motiv pentru care ea nu poate fi sancționată de două ori pentru aceeași faptă.
Cei patru oameni au fost atacați în anul 2017, în plină stradă, de câinii femeii, care a spus de mai multe ori în fața judecătorilor că aceștia au scăpat din curte. Mai mult, proprietara animalelor spune că acestea nu ar fi atacat victimele dacă ele nu ar fi țipat și nu le-ar fi provocat.
„Fiind audiată, inculpata a declarat că cei doi câini au profitat de momentul în care aceasta se deplasa din locuință spre poarta de acces în curtea locuinței pentru a o asigura și au trecut printre picioarele ei, reușind să iasă în stradă. Aceasta consideră că animalele sale nu ar fi atacat și mușcat persoanele vătămate dacă acestea nu ar fi țipat sau dacă la rândul lor, nu le-ar fi atacat”, a povestit proprietara câinilor în fața judecătorilor, potrivit motivării instanței, obținute de GÂNDUL.
Locuitorii din zonă și victimele au altă părere. Ei spun că au fost atacați cu brutalitate de câinii Amstaff, în timp ce mergeau pe stradă. Mai mult, ei afirmă că tocmai proprietara câinilor a fost cea care i-a amenințat, ulterior atacului.
„În prezența lucrătorilor de poliție, a adresat cuvinte amenințătoare și obscene vecinilor ei, cu care a avut un conflict din cauza faptului că aceasta deține doi câini din rasa metis pe care i-a lăsat liberi pe stradă, comportamentul acesteia fiind unul necivilizat, ceea ce provoacă indignare vecinilor care au sunat la 112”, au notat judecătorii în motivarea deciziei.
În plus, mai scriu judecătorii, femeia era conștientă de faptul că cei trei câini pe care îi deținea puteau să iasă din curtea imobilului și că, în mod repetat, a fost anunțată de vecini cu privire la faptul că acești câini sunt agresivi.
Câinii femeii din Iași au atacat patru persoane. Acestea au povestit în fața judecătorilor cum s-au întâmplat faptele, iar una dintre victime s-a aflat în șoc posttraumatic din cauza celor întâmplate.
„S-a depus raportul de evaluare psihologică a persoanei vătămate, în care s-a precizat că evaluarea a constat în aplicarea unor teste pentru evaluarea anxietății, stărilor depresive și șocului posttraumatic și într-un interviu clinic. S-a precizat că interpretarea testelor realizate coincide cu povestirile pacientei, ceea ce conduce la concluzia că trăirile sale sunt veritabile, pacienta fiind sinceră în relatări. S-a concluzionat că pacienta suferă de șoc posttraumatic”, notează judecătorii.
„De îndată ce au văzut-o, câinii au manifestat un comportament agresiv, au început să alerge spre și ea spre fiul ei, lătrând și mârâind, inițiind fără nici o provocare, un atac concomitent.
Persoana vătămată a declarat că a început să țipe în încercarea de a-i opri, pentru a se putea refugia în curte, împreună cu fiul său. De îndată ce a intrat pe poartă, fără să reușească să o închidă în urma sa, câinele a încercat să o muște de picior, fără însă a reuși, întrucât în acel moment a împins poarta, iar câinele a mușcat gardul de fier. Chiar și în aceste condiții, câinii nu s-au liniștit, au sărit pe gard în două labe, mârâind și manifestând un comportament agresiv. Ea a reușit să plece în oraș cu ajutorul unui taxi pe care l-a solicitat și a rugat taximetristul să parcheze cât mai aproape de poarta locuinței sale”, au mai scris judecătorii în motivarea deciziei.
Un alt bărbat a fost mușcat de picior, câinii rupându-i pantalonii.
„Respectivul bărbat avea o pungă cu covrigei pe care i-a împrăștiat ca să îl lase câinii în pace. Inculpata a ieșit din curte și l-a certat pe respectivul bărbat”, a povestit în fața instanței o martoră din dosar.
Avocații victimelor au susținut, pe tot parcursul procesului, că proprietara câinilor nu și-a dat seama cât de grave sunt faptele sale. Singura ei preocupare a fost de a-și recupera câinii, aflați într-un padoc.
În cele din urmă, în urma rugăminților sale, personalul de la adăpostul canin i-a permis să ia înapoi un câine din cei trei, pentru că era bolnav și nu mai putea prezenta pericol public.
Locuitorii zonei în care locuiește femeia au fost obligați vreme de mai mulți ani să se strecoare până la propriile case de frica patrupedelor.
În primă instanță, Judecătoria a condamnat-o pe proprietara câinilor la plata unei amenzi penale de 18.200 lei, echivalând cu 910 zile-amendă, şi la achitarea unor daune civile de 7.200 de euro.
Decizia a fost contestată de victime și de inculpată. Evaluând din nou acuzațiile, Curtea de Apel a menținut cuantumul despăgubirilor acordate victimelor, dar a micșorat amenda penală de la 18.200 de lei la 15.400 de lei, sentința fiind definitivă.
Judecătorii de la Curtea de Apel Iași au justificat decizia de a aplica o amendă penală orientată către mediu. Ei afirmă că proprietara câinilor a fost deja amendată de forțele de ordine pentru ce au făcut animalele, motiv pentru care nu poate fi judecată, din nou, pentru aceleași fapte.
„Efectul negativ al autorității de lucru judecat presupune incidența principiului ne bis in idem, care este consacrat în art. 6 Cod de procedură penală, potrivit căruia nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni atunci când față de acea persoană s-a pronunțat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeași faptă, chiar și sub altă încadrare juridică. Acest principiu este prevăzut și de art. 4 al Protocolului nr. 7 la CEDO și art. 50 din Cartă, în scopul de a interzice reluarea procedurilor penale ce au fost închise printr-o hotărâre judecătorească definitivă ( CEDO, Gradinger c. Austriei, hotărârea din 23 octombrie 1995, parag. 53 )”, se mai arată în motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel Iași.