Tot mai mulți soldați ruși refuză să mai execute ordinele generalilor, convinși fiind de faptul că nu prea au ce să pățească, întrucât Rusia nu a declarat niciodată în mod oficial război Ucrainei și astfel militarii care refuză să ia parte la „operațiunea specială” riscă să fie doar „concediați” spun mai mulți ruși, care au „testat” consecințele la care vor fi supuși.
Când soldații unei brigăzi de elită a armatei ruse au fost anunțați la începutul lunii aprilie să se pregătească pentru o a doua misiune în Ucraina, a izbucnit frica în rândurile lor.Unitatea, staționată în Orientul Îndepărtat al Rusiei pe timp de pace, a intrat pentru prima dată în Ucraina din Belarus când a început războiul la sfârșitul lunii februarie și a asistat la lupte crâncene cu forțele ucrainene.
„În curând a devenit clar că nu toată lumea era de acord cu asta. Mulți dintre noi pur și simplu nu au vrut să se întoarcă”, a declarat Dmitri, un membru al unității care a cerut să nu fie identificat cu numele său real. „Vreau să mă întorc la familia mea – și nu într-un sicriu”.
Împreună cu alte opt persoane, Dmitri le-a spus comandanților săi că refuză să se alăture invaziei. „Au fost furioși. Dar în cele din urmă s-au liniștit, pentru că nu puteau face prea multe”, a spus el, potrivit The Guardian.
A fost transferat în curând la Belgorod, un oraș rusesc aflat în apropiere de granița cu Ucraina, unde a fost staționat de atunci. „Am servit timp de cinci ani în armată. Contractul meu se încheie în iunie. Îmi voi ispăși perioada rămasă și apoi voi pleca de aici”, a spus el. „Nu am de ce să-mi fie rușine. Nu suntem oficial în stare de război, așa că nu mă puteau forța să plec.”
Refuzul lui Dmitri de a lupta evidențiază unele dintre dificultățile militare cu care s-a confruntat armata rusă ca urmare a deciziei politice a Kremlinului de a nu declara oficial război Ucrainei – preferând în schimb să descrie invazia, care va ajunge în curând la cea de-a patra lună, drept o „operațiune militară specială”.
Conform regulilor militare rusești, trupele care refuză să lupte în Ucraina pot fi concediate, dar nu pot fi urmărite penal, a declarat Mihail Benyash, un avocat care i-a consiliat pe soldații care au ales această opțiune.
Benyash a declarat că „sute și sute” de soldați au luat legătura cu echipa sa pentru a cere sfaturi despre cum ar putea evita să fie trimiși la luptă. Printre aceștia se numără 12 membri ai gărzilor naționale din orașul Krasnodar, din sudul Rusiei, care au fost concediați după ce au refuzat să meargă în Ucraina.
„Comandanții încearcă să își amenințe soldații cu închisoarea dacă se opun, dar noi le spunem soldaților că pot pur și simplu să spună nu”, a declarat Benyash, adăugând că nu are cunoștință de niciun caz penal împotriva soldaților care au refuzat să lupte. „Nu există motive legale pentru a începe un caz penal dacă un soldat refuză să lupte în timp ce se află pe teritoriul rusesc”.
Prin urmare, mulți soldați au ales să fie concediați sau transferați în loc să intre în „mașina de tocat carne”, a spus el.
O relatare similară cu cea a lui Dmitri a fost oferită serviciului rusesc al BBC de Serghei Bokov, un soldat de 23 de ani care, la sfârșitul lunii aprilie, a decis să părăsească armata după ce a luptat în Ucraina. „Comandanții noștri nici măcar nu s-au certat cu noi pentru că nu eram primii care plecau”, a spus Bokov.
Referindu-se la legile militare ale Rusiei, Benyash a declarat că ar fi mai dificil pentru soldați să refuze să lupte dacă Rusia ar declara un război la scară largă. „Pe timp de război, regulile sunt total diferite. Refuzul ar însemna atunci sancțiuni mult mai dure. Ar putea fi condamnați la închisoare”.
Dar fără batalioane de recruți, Rusia ar putea în curând „să se lupte pentru a menține teritoriul pe care îl controlează în prezent în Ucraina, mai ales că Ucraina primește echipamente mai bune de la NATO”, a spus el.
Autoritățile ruse și-au intensificat discret eforturile de recrutare de noi soldați, pe măsură ce a devenit clar că o victorie rapidă în Ucraina era imposibil de obținut.
O investigație a serviciului rusesc al BBC a arătat că Ministerul rus al Apărării a umplut site-urile de angajare cu posturi vacante, oferind persoanelor fără experiență de luptă oportunități de a se alătura armatei cu contracte profitabile pe termen scurt. Unele mari companii guvernamentale au primit scrisori prin care erau îndemnate să își înscrie personalul în armată.
Rusia a apelat, de asemenea, la mercenari pentru a-și consolida eforturile de război, desfășurând luptători din grupul Wagner, un grup obscur legat de Kremlin.
Dar analiștii spun că este puțin probabil ca recrutările voluntare și grupurile de mercenari să ducă la o creștere substanțială a numărului de noi soldați, în comparație cu cifrele pe care le-ar aduce o mobilizare parțială sau totală.
Rușii „ar putea fi în favoarea conflictului, dar nu vor de fapt să lupte”, a spus el, adăugând că o mobilizare generală ar implica „pierderi colosale de soldați neantrenați”.
Și în timp ce statutul actual al conflictului le oferă soldaților ruși o cale legală de a refuza participarea, unii soldați s-au plâns că acest lucru a dus, de asemenea, la faptul că nu au fost îngrijiți în mod corespunzător.
Un sergent junior a declarat că a fost rănit în timpul unuia dintre recentele atacuri ucrainene asupra teritoriului rusesc de frontieră unde era staționat. Superiorii săi au susținut că nu ar trebui să i se acorde compensația monetară de până la 2.500 de lire sterline la care au dreptul prin lege rușii răniți, deoarece rănirea sa a avut loc pe teritoriul rusesc – ceea ce înseamnă că nu intră sub incidența regulilor „operațiunii militare speciale” a Rusiei.
„Este nedrept, lupt în acest război la fel ca și ceilalți din Ucraina, riscându-mi viața”, a declarat soldatul. „Dacă nu voi primi în curând despăgubirile la care am dreptul, voi ieși în public și voi face o problemă majoră din asta.”