Alianța NATO a început să furnizeze informații secrete industriei de apărare din Europa pentru a sprijini producția de echipamente militare, în ipoteza unui posibil conflict militar direct cu Federația Rusă în următorii 3-5 ani, conform unui raport Bloomberg.
Această mișcare face parte dintr-o strategie mai largă sub noul secretar general NATO, Mark Rutte, care a descris-o ca o „trecere la gândirea pe timp de război”.
Obiectivul principal al acestui schimb de informații clasificate este de a stimula companiile de apărare să-și mărească capacitățile de producție de echipamente esențiale pentru aliații NATO.
Schimbul de date include detalii strict secrete despre tipurile de arme și echipamente pe care membrii alianței trebuie să le producă.
Potrivit surselor Bloomberg, acest proces va necesita consens între statele membre NATO și ar putea fi implementat în următoarele câteva luni. În paralel, NATO va începe și un schimb de informații cu Uniunea Europeană, care include 24 de țări membre NATO, cu scopul de a armoniza standardele de apărare și tehnologiile cu dublă utilizare, precum frecvențele radio și vocabularul militar.
Această inițiativă vine într-un moment de creștere a cheltuielilor militare în urma invaziei Rusiei în Ucraina, un factor care a accelerat eforturile NATO de a întări capacitățile sale de apărare.
Totodată, retragerea sprijinului militar pentru statele NATO care nu își respectă obligațiile financiare față de alianță, așa cum a amenințat președintele american Donald Trump, adaugă o presiune suplimentară asupra membrilor NATO pentru a investi în securitatea comună.
Reamintim că Ministerul Apărării a cheltuit anul trecut aproximativ 13 miliarde de lei pentru înzestrarea Armatei, procentul reprezentând doar 20% din bugetul alocat Apărării, adică sub 1% din PIB, deși țara noastră și-a asumat cheltuirea a cel puțin 2,5% din PIB pentru înzestrarea Armatei. În același timp, peste 20 de miliarde de lei au fost cheltuite cu personalul.
Produsul intern brut al României estimat în 2024 este de 340-350 de miliarde de euro. Suma de 2,6 miliarde de euro cheltuită pe înzestrarea Armatei reprezintă astfel un procent efectiv de circa 0,74% din PIB.
România a cheltuit sub 2% din PIB pentru Apărare și în 2023, arată datele NATO.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, a cerut statelor aliate majorarea bugetelor de apărare la 5% din PIB. Astfel, inclusiv SUA ar trebui să aloce încă 500 de miliarde de dolari.