Necunoscuta „Kursk”. Ce se va întâmpla dacă trupele ucrainene vor captura CENTRALA NUCLEARĂ: „Operațiune grea, risc major de accident nuclear”

Încă de la începutul ofensivei Ucrainei în regiunea Kursk a Rusiei au existat multe discuții despre posibilele obiective ale acestei operațiuni militare de amploare. Simpla privire asupra hărții ridică întrebarea dacă un obiectiv al incursiunii ucrainene ar putea fi confiscarea centralei nucleare Kursk, situată la doar 60 de kilometri de graniță. 

Este un scenariu pe care partea rusă îl ia în serios. Rosatom, corporația nucleară de stat a Rusiei, a început să retragă personalul din centrala nucleară de la Kursk, iar trupele rusești sapă tranșee în jurul acesteia.

• Posibilitatea ca o centrală nucleară să fie confiscată în timpul unui război este un scenariu de coșmar pentru orice specialist în securitate nucleară și de radiații.
• Dar, după aproape doi ani și jumătate de când Rusia a capturat centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, după confiscarea zonei de excludere a Cernobîlului și a reactorului de cercetare din Sevastopol, în timpul ocupării Peninsulei Crimeea (anul 2014), astfel de scenarii au devenit posibile.
• Cu cât agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei continuă, cu atât amenințarea unui accident nuclear va deveni o certitudine.

În cazul în care centralele nucleare ar fi piese importante pe tabla de șah a unui conflict, „ar trebui depuse toate eforturile pentru a evita un atac direct asupra lor cu arme grele”, avertizează expertul nuclear Dmitri Gorchakov, într-o analiză publicată de The Moscow Times.

„Partea care se apără nu ar trebui să desfășoare trupe la centralele nucleare, ceea ce le-ar transforma în ținte militare. În cazul în care o centrală nucleară este înconjurată, este mai bine să fie predată prin negocieri, astfel încât instalația să nu fie atacată sau folosită ca teren de pregătire pentru atacuri”, mai spune expertul.

„Sistemele energetice ale Rusiei și Ucrainei nu sunt în prezent conectate sau sincronizate”

Există câteva planuri ipotetice pe care Ucraina le-ar putea avea pentru centrala nucleară de la Kursk, pe măsură ce incursiunea acesteia în Rusia continuă.

„O teorie este aceea că Ucraina ar putea conecta centrala nucleară de la Kursk la propriul sistem energetic. Cred că acesta este obiectivul cel mai puțin probabil. În cazul în care centrala ar fi confiscată, cea mai sigură cale de acțiune pentru operatorii săi ar fi să pună toate reactoarele sale în modul de oprire la rece, care oprește generarea de energie electrică.

În al doilea rând, pentru a direcționa energia către Ucraina ar necesita o infrastructură funcțională de substații și linii electrice de înaltă tensiune.

Două linii electrice – una la 330 kV și cealaltă la 750 kV – trec în prezent de la uzina Kursk prin Sudzha ucraineană spre Sumy, în Ucraina. Dar starea acestor linii este discutabilă, mai ales pe partea ucraineană, având în vedere bombardamentele intensive ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a țării.

În al treilea rând, sistemele energetice ale Rusiei și Ucrainei nu sunt în prezent conectate sau sincronizate.

Din moment ce Ucraina a trecut la sistemul energetic european în primele luni de război în 2022, conectarea unei instalații de generare de pe teritoriul Rusiei la sistemul energetic ucrainean ar necesita nu numai o infrastructură funcțională de ambele părți ale frontului, ci, eventual, instalarea de echipamente suplimentare care să integreze o parte din infrastructura energetică a Rusiei în sistemul ucrainean.

Este puțin probabil ca acest lucru să se poată face în condiții de război într-o zonă de front”, notează Dmitri Gorchakov.

„Ucraina încearcă să priveze Rusia de o sursă vitală de energie, dar cifrele nu susțin acest lucru”

Având o perspectivă pe termen lung asupra centralei nucleare de la Kursk, trebuie luat în considerare faptul că cele două reactoare RBMK în stil Cernobîl – unitățile 3 și 4 – se apropie de sfârșitul duratei de viață operaționale de 45 de ani și urmează să fie închise în următorii patru până la 6 ani.

„Rosatom, corporația nucleară de stat a Rusiei, efectuează lucrări de modernizare pentru a le permite să funcționeze încă cinci ani. Dar aceste eforturi ar putea fi oprite din cauza incursiunii ucrainene.

Pentru a înlocui aceste unități de reactoare aflate în retragere, Rostom construiește centrala nucleară Kursk-2, echipată cu două unități de putere VVER-TOI, în apropierea centralei nucleare existente din Kursk. Prima dintre aceste unități este de așteptat să fie operațională încă de anul viitor, cu excepția cazului în care războiul provoacă întârzieri.

O astfel de întârziere i-ar provoca cu siguranță ceva «durere» lui Rosatom, având în vedere rolul imens pe care acest proiect de reactor îl joacă în imaginea de sine a lui Rosatom, dar nu ar oferi prea multe avantaje Ucrainei.

Unii au speculat, de asemenea, că Ucraina încearcă să priveze Rusia de o sursă vitală de energie – sperăm că o închide în siguranță, mai degrabă decât un accident nuclear. Dar cifrele nu susțin acest lucru. 

S-ar dori să se creadă că, dacă un astfel de plan există, el nu implică pierderea instalației din cauza unui accident nuclear, ci mai degrabă presupun închiderea acesteia prin proceduri standard”, mai scrie expertul nuclear de la Centrul de Transparență a Mediului Bellona din Vilnius.

Centrala nucleară Kursk, monedă de schimb?

Dmitri Gorchakov precizează că această centrală nucleară Kursk este cea mai mare sursă de energie din regiune, oferind aproape 90% din capacitatea sa totală de generare a energiei.

În anul 2023, centrala nucleară a produs 19,1 miliarde kWh de energie electrică (înainte de oprirea Unității 2, în luna ianuarie), ceea ce reprezintă peste dublul celor 8,9 miliarde kWh pe lună pe care îl consumă locuitorii regiunii.

„Ca urmare, cea mai mare parte a energiei electrice generate de centrală este furnizată regiunilor învecinate și sistemului energetic unificat al Rusiei. Pierderea centralei ar putea cauza într-adevăr probleme energetice regiunii Kursk, mai ales că uzina servește ca un hub central de distribuție în sistemul său energetic.

• Dar pierderea centralei nucleare nu ar pune presiune asupra regiunilor învecinate, care pot compensa cu ușurință din alte surse.
• Pentru a pune acest lucru în perspectivă, în cadrul sistemului energetic unificat din centrul Rusiei, care include 18 regiuni din jurul Moscovei, centrala nucleară Kursk reprezintă doar 2 GW dintr-o capacitate totală de 50 GW și este în prezent cea mai mică centrală nucleară în comparație cu alte trei în această zonă a țării — centralele nucleare Smolensk, Novovoronezh și Kalinin.
• Cel mai rațional obiectiv pentru confiscarea centralei nucleare de la Kursk ar fi folosirea acesteia în schimbul centralei nucleare Zaporojie în orice negocieri viitoare.

Când ne gândim că armata Ucrainei nu numai că avansează în regiunea Kursk, dar își întărește și poziția prin aducerea de rezerve și alte apărări, se pare că Kievul intenționează să-și păstreze câștigurile — posibil până la sfârșitul războiului și începutul unor negocieri. Prezența unei centrale nucleare în teritoriul capturat ar cântări semnificativ într-un proces al negocierilor și ar confirma caracterul strategic al acestei operațiuni.

• Cu toate acestea, în calitate de reprezentant al unei organizații de mediu, sper sincer să nu vedem niciun atac sau încercare de a pune mâna pe centrala nucleară de la Kursk.
• Pur și simplu nu există o modalitate sigură de a face acest lucru.
• Orice încercare de a face acest lucru implică riscuri de producere a unui accident nuclear sau de radiații, ca să nu mai vorbim despre deteriorarea sprijinului politic de care se bucură Ucraina din partea aliaților săi occidentali.

Trupele ucrainene nu fac, totuși, nimic din ceea ce Rusia nu a făcut cu teritoriul Kievului. Ucraina are dreptul de a se apăra împotriva agresiunii ruse prin orice mijloace pe care le consideră eficiente și acceptabile – atât timp cât acestea nu implică comiterea de crime de război.

Dar, dacă încheierea acestui război în condiții acceptabile pentru Ucraina implică lupte în jurul centralelor nucleare de pe ambele părți ale frontului, un astfel de proces trebuie să se desfășoare cu un risc minim de dezastru nuclear”, încheie Dmitri Gorchakov.

Foto – Profimedia Images

CITEȘTE ȘI:

Proiectul „Kylo”. Serviciul de Informații Externe al Rusiei lui Putin și campania de DEZINFORMARE dusă în Occident: „Morala și etica nu-și au locul”

Putin nu uită și nu iartă. Publicația THE MOSCOW TIMES, scoasă în afara legii de Procuratura Generală a Rusiei. „Refuzăm să fim reduși la tăcere”

Culisele vizitei lui Viktor Orbán la Moscova. Putin „șlefuiește” VERIGA SLABĂ a Occidentului, liderul Ungariei vrea să tragă o carte câștigătoare

O BLOCADĂ NAVALĂ împotriva exporturilor de petrol ale Rusiei lui Putin riscă o confruntare militară? „Casus belli, de multe ori în istorie”

Noi temeri după summitul SCO din Kazahstan și ecuația Rusia – China. „Ar putea deveni fundamentul unei noi ordini mondiale ANTIDEMOCRATICE?”