Nevestele patronului HEXI Pharma pot păstra averea de 5,6 milioane de euro după ce Tribunalul București a respins cererea DNA pe motiv de prescripție

Tribunalul București a respins cererea DNA de confiscare specială a sumei de 5,6 milioane de euro de la urmașii lui Dan Condrea, fostul patron al Hexi Pharma, invocând lipsa comunicării actului de clasare în 2018.

Propunerea de confiscare a averii lui Condrea a fost formulată după închiderea Dosarului Hexi Pharma prin prescripție.

Judecătorul a identificat nereguli procedurale și a respins cererea, permițând celor două soții ale patronului să împartă averea șefului Hexi Pharma în cuantum de 5,6 milioane de euro.

Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel București. Instanța a subliniat că simpla comunicare a soluției de clasare nu este suficientă conform legii și că trebuie comunicat integral actul de clasare pentru a permite contestarea.

• „Admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu de judecătorul de cameră preliminară şi de intimatul Condrea David, decurgând din neîndeplinirea procedurii de comunicare a rechizitoriului întocmit la data de 21.11.2018 în dosarul de urmărire penală nr. 496/P/2018, prin care s-a dispus soluţia clasării cu privire la infracţiunea de „spălare a banilor”
• Pe cale de consecinţă, respinge ca inadmisibilă propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de confiscare a bunurilor/sumelor de bani în cuantum de 2.275.672,19 euro, 9.876.717,45 lei şi 1.440.000 euro ce au aparţinut defunctului Condrea Dan Alexandru, formulată prin referatul din data de 14.03.2023 întocmit în dosarul nr. 496/P/2018.
• Pronunţată prin punerea hotărârii la dispoziţia procurorului şi a persoanelor interesate, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 05.02.2024”, se arată în minuta hotărârii Tribunalului București.
• „Judecătorul de cameră preliminară raţionează că prevederile (legale – n.r.) nu dau loc la interpretări, rezultând clar că doar prin comunicarea copiei actului prin care s-a dispus clasarea face să curgă termenul în care această soluţie poate fi atacată la procurorul ierarhic superior (…).
• Cu alte cuvinte, simpla comunicare a împrejurării că s-a dispus o soluţie de clasare nu poate substitui obligaţia de a comunica în întregime actul prin care s-a dispus această soluţie, fiind lipsit de relevanţă dacă în cadrul altei proceduri judiciare persoana interesată a putut consulta în întregime actul prin care s-a dispus soluţia de clasare.
• Dacă s-ar fi urmărit o atare posibilitate, art. 339 alin. 4 Cod pr.pen. ar fi fost formulat în sensul că plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia sau de la data când persoana interesată a aflat pe orice cale despre soluţia de clasare, ceea ce ar fi lăsat practic la latitudinea unor persoane definitivarea soluţiei de clasare în ipoteza neglijenţei organelor de urmărire penală de a comunica actul prin care s-a dispus clasarea.
• Verificând în concret realizarea obligaţiei de către Direcţia Naţională Anticorupţie, se constată că referatului prin care a fost sesizat judecătorul de cameră preliminară i-au fost ataşate dovezile de comunicare ale soluţiei de clasare către moştenitorii defunctului (Condea Dan – n.r.) (…) fără a comunica şi copia rechizitoriului prin care s-a dispus soluţia”, reține Tribunalul București.

Avocații nevestelor lui Condrea au susținut că confiscarea nu poate fi dispusă în lipsa unei hotărâri de condamnare și că există nereguli în procedură.

• „Ținând seama inclusiv de garanţiile prevăzute de Constituţia României, restrângerea dreptului de proprietate privată al intimatului moștenitor al defunctului față de care s-a formulat o acuzaţie de natură penală (fără a se dovedi existența vreunei fapte) trebuie să se realizeze în limitele și cu garanţiile prevăzute de lege.
• Din acest motiv, conform Codului de procedură penală, atunci când procurorul dispune clasarea trebuie să aibă la îndemâna toate criteriile prin care s-a determinat atât întinderea prejudiciului cât și elementele de fapt care au condus la necesitatea formulării unei propuneri în sensul confiscării.
• În caz contrar, în măsura în care judecătorul nu va fi în măsură să analizeze în concret propunerea astfel formulată, dacă dispoziţiile instanţei care evocă fondul propunerii nu sunt suficient de precise şi nu au în vedere, în perspectiva, posibilitatea de a fi sau nu executate, hotărârea ce ar urmă să fie pronunţată ar fi lipsită de finalitate.
• Pentru aceste considerente, practica judiciară a apreciat că instanţa de judecată nu poate dispune confiscarea în mod global, ci trebuie să individualizeze această măsură care constituie o sancţiune de drept penal, între participanţi şi persoanele direct afectate, neputând fi concepută o solidaritate pentru valoarea bunurilor care urmau să fie confiscate.
• Totodată, pentru aplicarea măsurii de siguranţa este necesar să se dovedească (…), după caz, în sensul că sumele de bani ori bunurile avute în vedere de măsura confiscării provin din săvârşirea unei infracţiuni, aparţin inculpatului, etc.
• Mai mult decât atât, având în vedere că se solicită aplicarea măsurii confiscării cu privire la bunuri ce aparţin unui terț, moştenitor legal al defunctului față de care s-a formulat o acuzaţie de natură penală (fără a se începe urmărirea penală în personam), cel ce face propunerea în faţa judecătorului are sarcina să probeze dacă bunurile ori sumele de bani au fost folosite în orice mod la săvârşirea vreunei infracţiuni şi persoană căreia îi aparţin în prezent a cunoscut scopul utilizării lor.
• În măsura în care se urmăreşte instituirea unei măsuri a confiscării speciale mascată sub formă unei confiscări extinse, această nu poate opera în lipsa unei hotărâri de condamnare prin care se se stabilească, cu putere de lucru judecat, existența unei fapte penale şi a formei de vinovăţie”, se arată în documentele dosarului, potrivit Ziare.com.

Dan Condrea s-a sinucis în 2016, în timpul anchetei privind livrarea de dezinfectanți diluați către spitale. Ancheta a dezvăluit că produsele biocide vândute de Hexi Pharma spitalelor erau diluate, iar fostul patron a ordonat distrugerea probelor.

În procesul civil, Hexi Pharma trebuie să plătească despăgubiri către unități medicale, iar într-un alt proces, firma și Condrea au fost găsiți vinovați de evaziune fiscală, prejudiciind statul cu aproximativ 1,7 milioane de lei.

Citește mai mult pe acest subiect:

Condamnări cu ani grei de închisoare și amendă penală în dosarul HEXI Pharma. Decizia nu e definitivă și acuzații pot scăpa cu „prescripția” curând

Prima expertiză chimică arată că dezinfectanţii „Hexi Pharma” erau conformi

Sentință DEFINITIVĂ în dosarul Hexi Pharma: Faptele de care erau acuzați foștii directori s-au prescris. Compania, obligată să plătească despăgubiri de milioane de lei

Un dosar Hexi Pharma a fost „desființat” de Tribunalul București, după ce a constatat „nulitatea problelor aduse de DNA”