Niciun VINOVAT pentru că Ana a murit sfâșiată de câini. Prin ce chinuri trece familia femeii, la un an și jumătate de la TRAGEDIA de pe Lacul Morii
This browser does not support the video element.
La un an și jumătate de când Ana Oros Daraban a murit în chinuri groaznice, sfâșiată de câini maidanezi, în zona Lacului Morii, dosarul nu a ajuns la instanța de judecată. Încă se derulează cercetări în acest caz, în timp ce familia femeii ucise așteaptă cu sufletul la gură ca ancheta să se finalizeze și să se facă dreptate.
- După moartea Anei Oros, fostul ei soț l-a luat în grija sa pe fiul lor, care acum are 16 ani. Deși se străduiește ca adolescentul să resimtă cât mai puțin posibil absența mamei sale, Sorin Daraban recunoaște că lipsa acesteia din viața băiatului nu poate fi înlocuită de nimic.
- Cât despre despăgubirile pe care fiul femeii le-ar putea cere autorităților în urma tragediei, cel mai probabil avocații familiei se vor raporta la daunele plătite în cazul morții lui Ionuț Anghel, copilul ucis în urmă cu aproape 11 ani, de un câine maidanez, în apropiere de Parcul Tei din Capitală. Familia băiețelului a primit despăgubiri de 2,4 milioane de euro.
Pe 21 ianuarie 2023, Ana Oros, o femeie în vârstă de 44 de ani, care lucra la Primăria Capitalei, la Direcția de Mediu, a fost ucisă de o haită de opt câini, în timp ce alerga pe un câmp, proprietate privată, lângă digul de la Lacul Morii. Femeia mai fusese atacată de câini și în 2022, incident care s-a petrecut exact în același loc și în urma căruia s-a ales cu răni foarte grave la cap și la membre.
Ana era o persoană extrem de curajoasă și de aceea s-a reapucat să alerge. Ea locuia in apropiere, era o maratonistă veterană. Când a fost mușcată prima dată, efectiv nu mai avea bucăți de scalp. Ne povestea că visează noaptea că aude cum îi rup câinii carnea de pe ea, spunea că pielea scoate un sunet când este smulsă”, a spus, pentru Gândul, Ana Măiță, președinta Asociaţiei Inițiativa pentru Responsabilitate Civică din România, care apără victimele atacurilor canine.
La primul atac al câinilor, Ana a fost salvată de doi bicicliști care treceau în acel moment prin zonă, dar a doua oară nu a mai avut același noroc. Ana Oros s-a stins în chinuri îngrozitoare, fiind efectiv mâncată de vie de câinii agresivi, după capturarea animalelor, pe blana acestora fiind găsit sângele victimei lor.
După cele întâmplate, proprietarii terenurilor respective au ridicat un gard din sârmă ghimpată și au pus afișe prin care oamenii sunt anunțați că locul este proprietate privată.
La un an și jumătate de la tragedia de pe Lacul Morii, dosarul morții Anei Oros Daraban nu a ajuns la instanță. În timp ce familia femeii așteaptă ca cei responsabili de moartea ei să fie trași la răspundere, se fac încă cercetări în acest caz și se iau declarații.
Inițial, au existat două dosare, primul deschis pentru vătămare corporală, după ce Ana Oros a fost mușcată de maidanezi, în aprilie 2022, iar cel de-al doilea, pentru omor, după decesul ei. Cele două dosare au fost plimbate de la o instituție la alta, motiv pentru care s-a și întârziat înaintarea lor către instanță. Între timp, dosarele au fost comasate într-unul singur, care acum se află la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
”Am făcut toate eforturile omenești”
În timp ce autoritățile încă au rămas la stadiul de anchetă, soțul Anei Oros așteaptă ca cei vinovați de moartea fostei sale soții să dea socoteală în fața judecătorilor.
”Mi s-a spus că investigațiile sunt în curs de derulare, dar autoritățile nu au mai revenit. Așteptăm să vedem ce verdict vor da vizavi de cei responsabili. Autoritățile ar trebui să avanseze cu ancheta și să-i tragă la răspundere pe cei vinovați, nu am alte așteptări decât să respecte litera legii. Mergem înainte, pe Ana nu o mai putem aduce înapoi”, a spus, pentru Gândul, Sorin Daraban.
După moartea Anei, bărbatul a devenit și mamă, și tată pentru fiul lor, care acum are 16 ani. Deși încearcă din răsputeri să suplinească absența fostei sale soții, Sorin Daraban recunoaște că este extrem de dificil.
Evenimentul ăsta marchează și un adult, d-apoi un copil. Am făcut toate eforturile omenești să depășească atât cât se poate ce s-a întâmplat, dar sângele apă nu se face. Trece și el prin diverse emoții. Lipsa unui părinte nu poate fi suplinită de nimic, indiferent de ce ai face, nu o poți compensa, iar cei care trec prin asta, știu ce vorbesc. Din exterior, nu știu ce se vede, dar din interior, lucrurile au altă amplitudine”, a mai spus Sorin Daraban.
În ceea ce privește despăgubirile pe care fiul femeii, al cărui tutore legal este tatăl său, le-ar putea cere pentru tragedia suferită, avocații s-ar putea raporta la suma primită de familia lui Ionuț Anghel. Băiețelul de patru ani, care ieșise la plimbare cu bunica sa și cu fratele lui mai mare, a fost sfâșiat de câini, pe 2 septembrie 2013, pe un teren al firmei Rezidențial Tei, din apropierea Parcului Tei din Capitală.
”Înainte de a veni Nicușor Dan, echipajele care prindeau câini erau mult mai multe”
Instanța a stabilit ca Administrația Domeniului Public Sector 2 București și administratorul terenului unde a murit copilul să plătească familiei Anghel, respectiv mamei, tatălui și fratelui copilului, despăgubiri în valoare de 2,4 milioane de euro.
”ASPA vrea să se disculpe, susținând că sunt alți câini care vin din alte zone limitrofe ale Bucureștiului, că oamenii îi hrănesc și îi ademenesc, dar ei trebuie să-și facă treaba indiferent de situație. Problema principală este că nu mai au personal care sa prindă acești câini, ceea ce a determinat această situație a fost că ASPA nu mai avea alocat personal pentru a prinde câinii și nici echipamente specifice. Aveau un echipaj redus. Înainte de a veni Nicușor Dan, echipajele care prindeau câini erau mult mai multe. Ei s-au concentrat pe prevenție, prin organizarea de târguri de adopții, deoarece adăposturile sunt deja arhipline și, dacă prindeau câinii, nu mai aveau unde să îi ducă, ar fi trebuit să îi eutanasieze, pentru a face loc”, ne-au spus surse din anchetă.
Sculptură care va reprezenta o rândunică, în memoria Anei Oros
Ana Oroș era din Baia Mare, dar locuia în Bucureşti. Era activist de mediu, pasionată de sport și îndrăgostită de natură. Absolventă de medicină veterinară şi doctor în ştiinţe, femeia de 44 de ani lucra la Primăria Capitalei, la Direcţia de Mediu.
În memoria Anei Oros, colegii săi de la Roșia Montană Marathon, eveniment de la care aceasta nu lipsea niciodată, vor să îi ridice un monument la Roșia Montană, care va fi gata în august sau septembrie.
Sculptura va reprezenta o rândunică, deoarece Ana a fost născută de Buna Vestire și simbolul Bunei Vestiri este rândunica. Încă nu știm locul unde o vom amplasa, să vedem unde primim aprobare de la Primăria din Roșia Montană”, ne-a spus Alexandra Postelnicu, organizator al Roșia Montană Marathon.
CITEȘTE ȘI: