Nicolae CIUCĂ, mesaj de Ziua Națională a României: „Suntem datori să veghem destinul acestei țări”

Iubirea de țară stă în inimă și în faptă, transmite președintele Senatului, Nicolae Ciucă.

Președintele Partidului Național Liberal a ținut să fie printre primii politicieni care le-a urat românilor „La mulți ani” de Ziua Națională.

Ciucă: „Iubirea de țară stă în inimă și în faptă”

„Iubirea de țară stă în inimă și în faptă”, a scris pe Facebook Nicolae Ciucă.

EXTERNE Un cuțitar sirian suedez a ÎNJUNGHIAT două persoane la Berlin în ajunul Revelionului. Atacul survine la câteva zile de la tragedia de la Magdeburg

20:04

EXTERNE Schengen 2025, ora 00.00. Miniștrii de Interne român și bulgar vor DESFIINȚA simbolic bariera de pe Podul Prieteniei

18:50

„Suntem datori să veghem destinul acestei țări, oricât de tulburi ar fi vremurile pe care le trăim. Pentru copiii noștri, pentru frumusețea și bogăția pământului românesc, pentru tradițiile și fibra noastră culturală” – Nicolae Ciucă

Fostul prim-ministru a adăugat faptul că „România e «acasă»”.

Nicolae Ciucă a transmis „La mulți ani, români!” de Ziua Națională, 1 Decembrie.

România sărbătorește 105 ani de la Marea Unire

Ziua Naţională a României este sărbătorită la 1 decembrie, iar această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România.

La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei votaseră unirea.

Pe 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

Când a venit recunoașterea internațională pentru România

La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria.

Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi.

În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu.

La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei).

Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.

Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria. Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România şi pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia), care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia.