Nicușor Dan a explicat cum va funcționa Trenul Metropolitan: „Va fi un metrou de suprafață”

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a precizat, miercuri, în cadrul unei dezbateri de la Primăria Capitalei că trenul metropolitan va fi un metrou care va circula pe la suprafață.

„Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă un metrou, practic, care circulă la suprafaţă, cu toate avantajele pe care le are metroul, cu avantajul că avem deja infrastructura CFR existentă. Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti, poţi să îţi laşi maşina la un parc&ride, te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord, sau în Pipera, sau la Gara Obor, sau la Afi Cotroceni. Asta înseamnă, evident, o scurtare a timpilor pentru fiecare dintre noi şi înseamnă implicit o reducere a poluarii aerului. Pe scurt, ăsta este trenul metropolitan, un proiect extrem de ambiţios, dar care, cum am spus,  încearcă să rezolve problema de structură şi nu chestiuni punctuale”, a precizat Nicușor Dan.

Ștefan Rădulescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, a precizat că în acest proiect sunt implicate toate primăriile din județul Ilfov.

TEHNOLOGIE Miliardarii care vor să iasă din democrație. Cum își construiesc elitele din tech propriile orașe, cu reguli și taxe făcute de ei

14:28

SPORT Mihăilă e SIGUR pe el înainte de meciul cu Turcia! „Suporterii trebuie să aibă încredere în noi”

14:27

„Trăim zi de zi această problemă: aglomeraţia, lipsa spaţiilor de parcare, lipsa spaţiilor unde ne putem lăsa bicicletele, ca să putem să venim în Bucureşti într-un mod facil, în siguranţă şi în condiţii europene.

Astăzi asistăm la startul acestui proiect. Împreună cu Primăria Municipiului Bucureşti, toate primăriile din Ilfov, alături de Consiliul Judeţean Ilfov, am împuternicit Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov să realizeze acest proiect, să realizeze documentaţii, studii de fezabilitate şi absolut toate documentele necesare pentru obţinerea unei finanţări europene”, a declarat Ștefan Rădulescu.

„Suntem conştienţi că acest proiect se poate finanţa din fonduri europene”

Potrivit, acestuia, foarte mulți Bucureșteni s-au mutat în ultima perioadă în Ilfov.

„Suntem conştienţi că acest proiect se poate finanţa din fonduri europene, ne dorim o regiune Bucureşti – Ilfov la nivel european. Vedem cu toţii că există un trend de populare a judeţului Ilfov foarte mare, în sensul în care foarte mulţi locuitori ai oraşului Bucureşti se mută în Ilfov sau vin din alte regiuni ale ţării şi se mută în Ilfov, şi după aceea, bineînțeles, cele mai multe locuri de muncă sunt în Bucureşti, cele mai bine plătite locuri de muncă sunt în Bucureşti”, a mai precizat Rădulescu.

Trenul metropolitan București – Ilfov va putea fi folosit începând cu anul 2024 de locuitorii din regiune, alături de autobuze, troleibuze, tramvaie şi metrou, potrivit Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Ifov.

„Distanța de la Snagov la Gara de Nord ar putea fi parcursă în circa 30 de minute”

„În viitor, distanța de la Snagov la Gara de Nord ar putea fi parcursă în circa 30 de minute, față de un interval de timp aproape dublu necesar unui autoturism în condițiile actuale de trafic. Trenul metropolitan este un proiect inițiat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI), care urmărește integrarea acestui mod de transport cu cel de suprafață și cel subteran”, au transmis cei de la TPBI.

Porivit sursei citate, sunt propuse 16 servicii (18 linii): (1) Gara de Vest – Răzoare – Progresu – Jilava – Vidra; (2) Gara de Nord – Gara de Vest – Progresul – Veseliei; (3) Gara de Nord – Pantelimon – Progresul – Veseliei; (4) Gara Obor – Chiajna – Gara de Vest – Cotroceni; (5) Gara Obor – Jilava – Gara de Vest – Cotroceni; (6) Orbital București; (7) Gara de Nord – Aeroport T1; (8) Gara Obor – Aeroport T1; (9) Gara Obor – Gara Băneasa – Aeroport T1; (10) Gara Obor – Tunari – Aeroport T1; (11) Gara de Nord – Aeroport T2; (12) Gara de Nord – Chitila – Scroviștea; (13) Gara Obor – Brănești – Islaz; (14) Gara de Nord – Chiajna – Domnești; (15) Gara de Nord – Chitila – Săbăreni; (16) Gara de Nord – Mogoșoaia – Grădiștea; (17) Gara de Nord – Căciulați – Snagov; (18) Titan Sud – Tânganu.

Într-o primă fază, prin utilizarea infrastructurii feroviare existente, va putea fi asigurată o viteză comercială ridicată (peste 40 km/h), potrivit TPBI.