Nicușor Dan vrea două REFERENDUMURI. Zegrean: ”Poate să facă, nu se va întâmpla. Românii sunt leneși, nu merg la vot. Acolo trebuie jumătate plus unu”
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a obținut al doilea mandat, confirmându-și poziția de lider al Bucureștiului. Imediat după victorie, edilul a anunțat planul de a convoca două referendumuri locale, simultan cu alegerile parlamentare, pentru a clarifica și reforma împărțirea fondurilor și competențele urbanistice între Primăria Generală și primăriile de sector.
- Avocatul Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, crede că ideea lui Nicușor Dan de a consulta bucureștenii este bună și legea îi permite să facă referendum local, dar nu se va putea încheia cu succes, cel puțin nu până la alegerile parlamentare din decembrie.
- Avocatul Radu Dinulescu este însă de părere că primarul Nicușor Dan nu poate face refendum local pentru a schimba o lege care se aplică pentru toată țara. Modificarea Legii urbanismului și a Legii bugetelor locale poate fi făcută doar prin referendum național, care nu e de competența primarului, susține avocatul
La primul referendum, Nicușor Dan vrea să întrebe bucureștenii dacă este corectă modalitatea în care acum sunt distribuite fondurile între Municipiul București și sectoarele acestuia sau dacă Primăria Capitalei ar trebui să primească o cotă mai mare din acești bani.
”Cu aprobarea Consiliului General, voi declanşa un referendum local pentru cum se vor împărţi banii între Primăria Capitalei şi primăriile de sector. De ani de zile, Bucureştiul are un deficit de dezvoltare, de ani de zile, Primăria Capitalei este obligată să gândească mic, pentru că nu are bani să gândească mare.
Banii abia ajung pentru întreţinerea infrastructurii pe care deja o avem. Nu putem să ne gândim la extinderea transportului public, nu putem să ne gândim la noi corpuri de spitale, nu putem să ne gândim la noi corpuri pentru universităţile din Bucureşti, care ar putea să aducă zeci de mii de studenţi străini în Bucureşti şi să pună Bucureştiul pe harta academică. În schimb, avem borduri peste borduri, pavele care înlocuiesc alte pavele şi panseluţe care înlocuiesc alte panseluţe”, a spus Nicușor Dan în prima declarație pe care a făcut-o după ce rezultatele exit-poll l-au dat drept câștigător categoric al alegerilor pentru Primăria București.
La al doilea referendum, primarul Capitalei vrea să le ceară bucureștenilor să spună dacă și primăriile de sector trebuie să răspundă de urbanism sau dacă acesta ar trebui să fie strict de competența Primăriei București.
Cu aprobarea Consiliului General, voi convoca un referendum local pentru a decide cine răspunde de urbanismul din București. Este absurd ca primarii de sector să arunce cu autorizații pentru zeci și sute de blocuri în București, a căror legalitate nu o controlează nimeni„, a adăugat Nicuşor Dan.
Pentru a organiza aceste referendumuri, primarul Nicușor Dan trebuie să urmeze o procedură legală bine definită. Pașii necesari includ aprobarea inițiativei de către Consiliul General al Municipiului București (CGMB), obținerea avizului de legalitate din partea prefectului și organizarea logistică a referendumului.
Avocatul Augustin Zegrean: ”La cât de leneși sunt românii, nu se duc la vot”
Avocatul Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României, aplaudă idee lui Nicușor Dan de consultare a populației, dar nu dă mari șanse concretizării acestei inițiative, și nu din motive de legalitate sau lipsă de susținere în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), ci din cauza unei mobilizări reduse a alegătorilor. Mai pe scurt, „pentru că românii sunt leneși”, după cum spune Augustin Zegrean.
Chiar și în scenariul cel mai optimist, în care propunerile primarului adună voturile necesare pentru ca referendumurile să fie validate, este puțin probabilă posibilitatea ca acestea să fie organizate concomitent cu alegerile parlamentare din decembrie, crede fostul președinte al CCR.
Potrivit lui Augustin Zegrean, primarul este cel care stabilește obiectul referendumului, iar consilierii generali aprobă doar organizarea acestuia.
„Primarul poate să ceară (obiectul referendumului – n.r.), el hotărăște, nu trebuie să hotărască nimeni, trebuie doar să să aibă acordul populație să facă ce vrea să facă. Consiliul General, cu o treme de voturi, adoptă să se facă referendumul, nu altceva.
Obiectul referendumului îl stabilește el (primarul general – n.r.), populația votează, dar nu vă faceți griji, că nu o să se întâmple, că la cât de leneși sunt românii, nu se duc la vot. Și acolo chiar trebuie jumătate plus unul (voturi pentru întrebarea referendumului din cele valabil exprimate – n.r.)”, a explicat Augustin Zegrean.
Avocatul a dat exemplul unei comune din țară în care de zeci de ani se chinuie responsabilii din administrație să alipească un sat de o altă comună, iar oamenii nu se duc la vot.
Fostul președinte al Curții Constituționale crede că referendumurile dorite de Nicușor Dan nu au șanse să treacă din cauză că va fi o prezență scăzută la vot. Lipsa de mobilizare s-a văzut și la referendumurile naționale, care nu au fost toate validate.
„Nu are șanse, cum nici cele naționale nu au avut. Ați văzut câte au reușit din cele naționale, cele de aprobare a Constituției, și alea cu mari eforturi. Dar nu este de mirare. Pe vremea lui, De Gaulle, care era foarte popular în Franța, a făcut un referendum să întrebe populația ce părere are despre el. Și a spus că nu a plăcut populației că face prea multe referendumuri. Deci: «Lasă-ne în pace, te-am ales, fă ce ai de făcut»”, a mai spus Augustin Zegrean.
Nicușor Dan poate să obțină aprobările pentru referendumul local, dar nu va avea timp să facă toți pașii pentru a fi organizat odată cu alegerile parlamentare din decembrie 2024, ci probabil la cele următoare, consideră fostul președinte al CCR.
Potrivit lui Augustin Zegrean, Nicușor Dan a spus că până aceste alegeri vrea să facă presiune pe partidelele parlamentare să adopte în clar Legea urbanismului și încă un proiect legislativ.
„Legea urbanismului foarte greu se va adopta, pentru că interesele sunt uriașe și este vorba despre o lege care este un fel de Cod al urbanismului, Legea 50/1991, care s-a modificat de vreo 40 – 50 de ori până acum. Deci nu. Dar este frumos ce a zis el, e frumos că populația este întrebată. Poate la alegerile următoare, poate cu un alt primar, dar ideea este bună”, a conchis Augustin Zegrean.
Avocatul Radu Dinulescu: ”Dacă vrei să schimbi Legea urbanismului, trebuie să faci referendum național”
Totuși, ca să se ajungă la aprobările necesare organizării unui referendum local, există anumite provocări legate de majoritatea din Consiliul General al Municipiului București și de specificul temelor propuse.
Radu Dinulescu, fost șef al Departamentului Juridic din Primăria Capitalei, spune că primarul general nu poate organiza referendumuri care să schimbe legi ce se aplică la nivel național.
Când vrei să schimbi o lege, ai nevoie de un referendum național, nu de unul local. Nu poți să schimbi printr-un referendum o lege care se aplică pentru toată țara, nu doar pentru București. Dacă vrei să schimbi Legea urbanismului, trebuie să faci referendum național, pe care nu-l poate organiza primarul general.
În ceea ce privește un referendum legat de finanțarea primăriilor, aici este o chestiune care ține de Legea bugetelor locale, care nu poate fi schimbată printr-un referendum local”, a spus, pentru Gândul, avocatul Radu Dinulescu.
Potrivit avocatului, pentru organizarea unor referendumuri, Nicușor Dan are nevoie de votul Consiliului General al Municipiului București, însă „CGMB nu va susține aceste aberații”.
Conform articolului 13 alin. (1) din Legea 3/2000 privind organizarea referendumului, „problemele de interes deosebit din unităţile administrativ-teritoriale şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, în condiţiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum local”.
Redistribuirea veniturilor fiscale și stabilirea competențelor în materie de urbanism sunt chestiuni care depășesc competențele autorităților locale, necesitând intervenția legiuitorului național.
Potrivit Codului Administrativ, în București, doar primarul general are competențe referitoare la organizarea unui referendum local, nu și primarii de sector.
Totuși, Nicușor Dan va avea nevoie de o majoritate în Consiliul General pentru a putea organiza aceste referendumuri. Conform rezultatelor parțiale ale alegerilor locale din 2024, primarul ar putea avea o majoritate în CGMB doar dacă ar obține și susținerea PNL.
Câți bucureșteni ar trebui să spună „Da” propunerii primarului pentru a se cere modificări în legi
Conform Legii 3/2000, referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
Mai mult, rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente.
- De exemplu, la alegerile locale și europarlamentare, în municipiul Bucureşti erau înscriși în Registrul electoral 1.793.122 de alegători.
- Conform datelor publicate de Biroul Electoral Central, la scrutinul prin care erau chemați să își voteze aleșii în administrația locală, prezență la urne a fost doar cu 11,3% peste pragul de validare a referendumului, respectiv 41,31 %
- Înscriși pe liste permanente si complementare au fost 1.808.868 de alegători, dintre care votanți pe liste permanente si complementare au fost 735.679, pe liste suplimentare, 10.733, iar cu urna mobilă, 842.
- Astfel, totalul votanților din municipiul București a fost de 747.254 de persoane la alegerile locale din 9 iunie.
- Pentru validarea referendumului, luând în calcul datele valabile la zi, ar trebui să vină la urne 537.936 persoane – 30% din cei înscriși în Registrul electoral.
- Apoi 25% din voturi să fie valabil exprimate, adică 452.217.
- Astfel, pentru ca propunerile să treacă, trebuie să fie votate cu 50+1 din voturile valabile. Adică 226.109,5 de bucureșteni ar trebui să voteze – odată cu alegerile parlamentare – propunerile primarului general.
Prevederile legale
Legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului prevede că, „în România, suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative și prin referendum”.
La referendumul național se consultă direct populația pentru revizuirea Constituției, demiterea președintelui României și probleme de interes național.
Referendum local se poate organiza și desfășura asupra unor probleme de interes deosebit pentru unitățile administrativ-teritoriale.
În cadrul referendumului, populația poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme de interes național sau local, după caz, precum și cu privire la revizuirea Constituției sau la o problemă de interes național și o problemă de interes local, pe buletine de vot separate.
Cine poate pune piedici
Legea 3/2000 prevede că „problemele de interes deosebit din unităţile administrativ-teritoriale şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, în condiţiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum local”, fără să definească sau să limiteze obiectul referendumului. Acesta se poate organiza în toate satele şi localităţile componente ale comunei sau oraşului ori numai în unele dintre acestea.
În cazul referendumului la nivel judeţean, acesta se poate desfăşura în toate comunele şi oraşele din judeţ, ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate.
Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz, organizarea referendumului este obligatorie.
Articolul 14 din lege arată că problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui Consiliului Judeţean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv al consilierilor judeţeni. În acest fel, legislativul local decide dacă cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin „DA” sau „NU” asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale respective.
Articolul 16 din Legea 3/2000 prevede că obiectul și data referendumului local se stabilesc și se aduc la cunoștința publică cu cel puțin 20 de zile înainte de ziua desfășurării acestuia.
Referendumul local se poate organiza într-o singura zi, care poate fi numai duminica, iar aducerea la cunoștința publică a datei referendumului local se face prin orice mijloace de informare în masă.
„Pentru organizarea și desfășurarea referendumului local la nivel de comună, oraș sau municipiu, în cel mult 5 zile de la data stabilirii datei acestuia, se constituie un birou electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, după caz, iar cu 3 zile înaintea datei votării se constituie birouri electorale ale secțiilor de votare”, arată articolul 23 din lege.
Aceeași lege arată că prefectul va supraveghea organizarea și desfășurarea referendumului local, inclusiv respectarea termenelor pentru realizarea activităților prevăzute în prezenta lege. Astfel, în termen de 24 de ore de la primirea hotărârii consiliului local sau județean, prin care se stabilește organizarea referendumului local, prefectul va informa Departamentul pentru Administrație Publică Locală din cadrul Ministerului Funcției Publice, care va informa Guvernul despre rezultatul referendumului local.
În ceea ce privește posibile piedici, OUG 57/ 2019 privind Codul Administrativ prevede că, după desfăşurarea şedinţei, hotărârile Consiliului Local se semnează de către preşedintele de şedinţă şi se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretarul general al unităţii sau subdiviziunii administrativ-teritoriale. Secretarul general al unităţii sau subdiviziunii administrativ-teritoriale poate să nu contrasemneze hotărârea, în cazul în care consideră că aceasta este ilegală.
În acest caz, în următoarea şedinţă a Consiliului Local, depune în scris şi expune în faţa acestuia opinia sa motivată, care se consemnează în procesul verbal al şedinţei.
Prefectul poate să atace legalitatea unei hotârâri de Consiliu Local, care se supendă până la decizia instanței sau poate demara pașii pentru organizarea referendumului.
CITEȘTE ȘI: