Uniunea Europeană a adoptat recent noi reglementări pentru industria aeronautică, vizând reducerea emisiilor de carbon și promovarea utilizării combustibililor sustenabili. State membre sunt obligate să raporteze impactul asupra climei în urma urmelor de vapori emise de aeronave, scrie Capital.ro.
Începând de anul viitor, toate companiile aeriene care operează zboruri între aeroporturile din Spațiul Economic European (UE, Islanda, Norvegia și Elveția) vor fi obligate să raporteze impactul climatic al urmelor de vapori (contrails) emise de aeronave, precum și cantitatea anuală de CO2 generată.
Noile norme impun companiilor aeriene să ofere date detaliate nu doar despre emisiile de dioxid de carbon, dar și despre efectele urmelor de vapori și alte substanțe dăunătoare care contribuie la încălzirea globală.
Contrails-urile (dârele lăsate de avioane pe cer n.red) conțin oxizi de azot și carbon negru, care contribuie la acoperirea cu nori în atmosfera înaltă, captând căldura și amplificând efectul de seră.
Deși industria aeronautică a criticat aceste măsuri, argumentând că datele privind efectele contrails-urilor sunt insuficiente, Comisia Europeană a subliniat importanța reglementării pentru aprofundarea cunoștințelor în acest domeniu.
Un aspect controversat al legislației este exceptarea temporară a zborurilor pe distanțe lungi de la aceste cerințe de raportare.
Criticii, inclusiv grupurile de protecție a mediului, au acuzat UE că favorizează companiile aeriene care operează aceste zboruri. Totuși, reglementările vor fi extinse pentru toate zborurile către și dinspre UE începând din 2027.
Krisztina Hencz, manager pentru politica în domeniul aviației la Transport & Environment, a subliniat că, în ciuda concesiilor, legislația va contribui în final la o mai bună monitorizare și gestionare a impactului aviației asupra climei.
În plus față de cerințele privind CO2 și contrails, legislația UE impune norme stricte pentru utilizarea combustibililor sustenabili în aviație.
Combustibilii care pot fi clasificați ca având emisii zero trebuie să aibă o amprentă de carbon cu cel puțin 70% mai mică decât kerosenul standard și pot fi produși din biocombustibili, deșeuri organice sau hidrogen verde.
De asemenea, energia electrică utilizată pentru sintetizarea acestor combustibili trebuie să provină din surse regenerabile noi, dedicate.