Noi temeri după summitul SCO din Kazahstan și ecuația Rusia – China. „Ar putea deveni fundamentul unei noi ordini mondiale ANTIDEMOCRATICE?”

Concurența Rusia – China și un număr extins de membri ai Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (Shanghai Cooperation Organization – SCO) au transformat gruparea de securitate eurasiatică în puțin mai mult decât un supermarket care „vinde” discuții pe rafturi, afirmă Temur Umarov, bursier la Centrul Carnegie Rusia Eurasia.

Concentrându-și cercetările pe politicile interne și externe ale țărilor din Asia Centrală, precum și pe relațiile Chinei cu Rusia și vecinii din Asia Centrală, Umarov constată, totuși, că recentul summit al SCO – găzduit de Kazahstan, săptămâna aceasta – a atras atenția internațională.

Oamenii, notează Temur Umarov, monitorizează ceea ce se întâmplă la SCO, în căutarea unei justificări pentru propriile temeri. Unii se tem că Rusia și China vor folosi SCO pentru a construi o alianță militară precum NATO, în timp ce alții cred că ar putea deveni fundamentul unei noi ordini mondiale antidemocratice.

„Cu toate acestea, succesele SCO – de când a fost extinsă, în 2001 – au fost puține, limitate în esență la atragerea de noi membri și evitarea scandalurilor de mare profil.

Fiecare nouă națiune membră încearcă să folosească SCO pentru a-și promova propriile priorități de politică externă. Pe lângă faptul că SCO este din ce în ce mai puțin eficientă, acest lucru îi conferă o reputație din ce în ce mai amenințătoare.

Conform Cartei SCO, obiectivele organizației includ consolidarea relațiilor dintre statele membre, dezvoltarea cooperării într-o varietate de domenii diferite, opunerea celor «trei rele» (terorism, separatism și extremism) și promovarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în conformitate cu legile naționale existente.

Carta nu oferă, totuși, multă claritate cu privire la motivul pentru care SCO este cu adevărat necesar. Și asta ajută statele membre în timp ce încearcă să folosească SCO pentru a-și avansa propriile agende”, precizează Temur Umarov într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

„Structura Regională Antiteroristă nu face altceva decât să ajute statele membre să organizeze exerciții militare”

Rusia, de exemplu, încearcă întotdeauna să determine SCO să-și exprime solidaritatea cu aventurile sale de politică externă, punctează Temur Umarov.

În anul 2008, amintește analistul Carnegie, după invazia rusă din Georgia, președintele rus de atunci, Dmitri Medvedev, a pus problema independenței Osetiei de Sud. În anul 2014, Rusia a cerut recunoașterea anexării Crimeei. În 2022, după invazia pe scară largă a Ucrainei, Moscova a încercat să-i determine pe membrii SCO să voteze ca bloc la Națiunile Unite.

„Într-un mod similar, China folosește SCO pentru a-și promova terminologiile de companie, cum ar fi «comunitatea destinului comun», care apar în documentele oficiale SCO, în timp ce Kazahstanul insistă că organizația ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea rutelor de tranzit.

• La summiturile anuale ale SCO, liderii fac o multitudine de anunțuri care sunt transmise cu respect de agențiile de presă, dar rareori devin realitate.
• În timp ce lista comitetelor și consiliilor SCO arată impresionant, acestea sunt de fapt doar o «casă» pentru birocrați.
• Consiliul de afaceri al SCO a organizat o mulțime de evenimente, dar niciodată, în 20 de ani, nu a facilitat o tranzacție comercială semnificativă între statele membre.
• Consorțiul interbancar al SCO nu face nimic în afară de organizarea de seminarii.

Dacă există un organ SCO care ar trebui să funcționeze eficient, acesta este Structura Regională Antiteroristă.

Dar nu face altceva decât să ajute statele membre să organizeze exerciții militare. Atunci când un atac terorist major are loc într-un stat membru, tot ceea ce poate fi găsit pe site-ul Structurii Regionale Antiteroriste sunt comunicate de presă care exprimă condoleanțe.

SCO nu a fost întotdeauna atât de ineficient. Când organizația a fost înființată ca Shanghai Five în 1996, a ajutat la delimitarea granițelor dintre China și fostele națiuni sovietice. După aceasta, existau speranțe că va deveni o platformă pentru promovarea cooperării dintre Rusia și China în spațiul post-sovietic, dar Moscova și Beijingul nu au reușit să ajungă la acordurile necesare”, amintește Temur Umarov.

„De teama concurenței cu China, Rusia a blocat inițiativele care ar fi putut transforma SCO într-o organizație regională eficientă”

La început, Beijingul a încercat să transforme SCO într-un instrument prin care să-și poată realiza ambițiile economice și de securitate în Asia Centrală, consideră analistul Carnegie.

SCO a organizat exerciții militare regulate și a ajutat la stabilirea contactului între instituțiile de apărare și securitate ale membrilor. Alte realizări ale SCO includ eliminarea bazelor NATO din Asia Centrală. Deși principalul motiv pentru plecarea Washingtonului din regiune au fost problemele interne din Uzbekistan și Kârgâzstan, coordonarea dintre Beijing și Moscova a jucat, de asemenea, un rol.

„Cooperarea economică s-a dovedit mai greu de realizat. Când Rusia a blocat cele două idei principale ale Chinei (crearea unei bănci de dezvoltare și a unei zone de liber schimb), Beijingul a început să acționeze independent de SCO.

Până în prezent, legăturile economice dintre China și Asia Centrală se încadrează în Inițiativa Belt and Road a Chinei, în acorduri bilaterale sau în formatul China-plus-Asia Centrală, care exclude Rusia.

Atunci când Rusia a început să facă presiuni pentru extinderea SCO, China a fost suficient de dezactivată încât să nu fie preocupată de diluarea eficienței sale.

India și Pakistanul s-au alăturat SCO în 2017, iar Iranul în 2022. Belarus a devenit al zecelea membru al grupului la cel mai recent summit din Kazahstan”, mai scrie Temur Umarov.

„Rusia a rămas cu o simplă carcasă a unei instituții capabile să găzduiască doar întâlniri”

Astăzi, SCO este „umflat”, mai notează analistul Carnegie, și a devenit „puțin mai mult decât un club care vorbește pentru liderii țărilor prietene”. Dar Temur Umarov anticipează că SCO ar putea chiar să devină „mai mare” în următorii ani.

„Într-adevăr, de ce să nu vă alăturați, din moment ce calitatea de membru nu implică asumarea unor responsabilități? Oricât de mult ar dori SCO să-i convingă pe alții că este capabil să schimbe faptele de pe teren, realitatea este foarte diferită.

Rusia încă încearcă să determine SCO să se alinieze la propria sa misiune ideologică, dar ideologia Moscovei nu se potrivește prea bine cu prioritățile de politică externă ale altor state membre. Înainte de summitul SCO din 2022 de la Samarkand, oficialii uzbeci chiar s-au simțit obligați să contrazică public jurnaliştii ruși care au sugerat că SCO este răspunsul Rusiei la NATO.

Degradarea SCO este încă un exemplu al modului în care lipsa unei abordări sistematice a Rusiei în politica externă subminează chiar influența Rusiei în locurile în care Moscova a avut o prezență aproape monopolistă după prăbușirea Uniunii Sovietice.

De teama concurenței cu China, Rusia a blocat inițiativele care ar fi putut transforma OCS într-o organizație regională eficientă.

În schimb, Moscova a ales să se treacă într-o situație în care influența chineză în Asia Centrală a devenit totuși o realitate, în timp ce Rusia a rămas cu o simplă carcasă a unei instituții capabile să găzduiască doar întâlniri și să genereze titluri auto-indulgente”, încheie Temur Umarov.

Foto – Profimedia Images

CITEȘTE ȘI:

Oleg Itskhoki (The Insider): „Rusia lui Putin investește masiv în producția de MOARTE și distrugere” / „Cheltuielile militare o pot ruina”

Rafinăriile din Rusia lui Putin, luate la țintă de dronele ucrainene. Călcâiul lui Ahile sau doar înțepături de țânțar în pielea elefantului?

Ana Palacio, fost ministru de Externe al Spaniei: „Alianța lui Putin cu Kim oferă o OPORTUNITATE ideală de a slăbi parteneriatul China-Rusia”

La un an după revolta Wagner, Putin pare mai puternic ca niciodată: „Cei mai mulți ruși țin CAPUL PLECAT, pentru ca regimul să nu se atingă de ei”

Ce efecte va avea noul pachet de sancțiuni care vizează Rusia lui Putin? „Cu doi ani prea târziu pentru a schimba JOCUL”