EXCLUSIV | Noile legi ale educației, la a treia amânare de la doi miniștri, România educată mai așteaptă. ”Cea mai mare dorință este să însemne ceva mai bun și să nu se schimbe cel puțin un ciclu complet de învățământ” 

Profesorii, elevii, părinții și societatea civilă așteaptă de mult timp o schimbare profundă a școlii românești, o reformă care să o scoată din zona de criză în care a ajuns, cu rezultatele tot mai slabe la Bacalaureat și Evaluarea Națională, cu situații de abandon școlar și cu o finanțare mult prea departe de nevoi și de cele 6 procente din PIB care trebuie alocate de peste 10 ani, dar care au rămas la nivel de deziderat. România educată și noile legi ale educației promise mai așteaptă până ”după sărbătorile de iarnă”, spune ministrul Educației. Reforma promisă odată cu proiectul ”România Educată” este amânată a treia oară în cinci luni, de doi miniștri.    

Învățământul are o lege în vigoare din 2011 care, cu cele peste 100 de modificări aduse de atunci de miniștrii Educației, a ajuns cel mai corectat și completat act normativ din ultimul deceniu.

În iulie 2021, proiectul ”România Educată” al președintelui Klaus Iohannis, asumat prin memorandul de Guvern, venea cu promisiuni de schimbare fundamentală în educație și cu termene clare. Schimbarea era așteptată de la Sorin Cîmpeanu, ministrul în funcție la momentul lansării proiectului ”România Educată”, și de la Guvernului Cîțu, apoi de la Guvernul Ciucă.

Programul de guvernare are printre măsuri implementarea proiectului „România Educată”, inclus ca angajament și în Strategia Națională de Apărare a Țării, adoptată de Parlament și asumată de Guvern. Reforma în educație este, așadar, o obligație asumată în scris a fiecărei instituții a statului care are puterea să pună în siguranță prin lege viitorul educației.

Un an de la ”România Educată” fără schimbarea legii învățământului

Reforma promisă, care trebuia adusă printr-o nouă lege a educației, se lasă însă așteptată de mai bine de un an. Sorin Cîmpeanu a venit cu propuneri de schimbări în învățământ care au fost criticate și contestate de profesori, de elevi și de experți în educație. Fostul ministru aducea nu unu, ci două proiecte ale educației – separat pentru învățământul preuniversitar și pentru cel universitar.

Ministrul vorbea atunci de o aprobare în Parlament până la finalului acestui an, pentru ca o parte din prevederi să intre în vigoare din anul şcolar 2023-2024, implementarea integrală fiind prevăzută până în 2027.

Proiectele Cîmpeanu au stat în dezbatere publică din iulie până în august. În o lună și jumătate de consultare publică, au adunat mii de propuneri de îmbunătățire. Au urmat cereri de la zeci de profesori universitari şi peste 100 de personalităţi de prelungire până în toamnă a perioadei de consultare publică a proiectelor de legi ale educației.

La începutul anului școlar, în luna septembrie, Sorin Cîmpeanu anunța schimbări în proiecte, conform propunerilor primite, și promitea că va face publice noile legi la jumătatea lunii. Variantele noi ale celor două proiecte ale legilor educației nu au mai ajuns însă să fie cunoscute, pentru că ministrul Sorin Cîmpeanu a demisionat pe 29 septembrie, în urma scandalului de plagiat.

Legile educației mai așteaptă până ”după sărbătorile de iarnă”

Patru zile mai târziu, pe 3 octombrie, Educația avea un nou ministru. Președintele Klaus Iohannis o numea pe Ligia Deca, consilierul său prezidențial și coordonatorul proiectului ”România Educată”, la conducerea ministerului. Prioritatea mandatului, spunea Ligia Deca, este să finalizeze legile educației, pentru care s-au primit peste 9.000 de amendamente.

Premierul îi trasase Ligiei Deca, la preluarea mandatului la Educație, termenul de 31 octombrie pentru prezentarea proiectelor în Guvern. Cu două zile înainte de termenul limită, noul ministru anunța însă prima amânare a prezentării proiectelor, pentru două săptămâni. Justificarea era că trebuie ”cu atenție” să treacă prin toate cele 9.000 de amendamente aduse proiectelor, deși fostul ministru anunțase în septembrie că forma consolidată este gata.

Cele două săptămâni au trecut și proiectele cu amendamentele aduse au rămas la fel de necunoscute. Pe 21 noiembrie, ministrul Educației anunța că s-a întâlnit cu cinci senatori de la PSD, PNL și AUR, dintre care patru din Comisia de învățământ, „în contextul finalizării proiectelor de legi ale educației”.

Decembrie a adus bugetul pentru 2023, cu o alocare pentru Educație de doar 2,1%. Când parlamentarii votau bugetul, ministrul Educației anunța a doua amânare din mandatul său a prezentării proiectelor legilor educației, până ”după sărbătorile de iarnă”. Dezbaterea publică trebuie să aibă loc ”într-o perioadă de activitate inclusiv şcolară” și noul ministru trebuie să aibă timpul necesar pentru discuţii cu actorii principali, argumenta Lidia Deca a doua amânare în două luni și jumătate, care venea după o altă amânare a fostului ministru Cîmpeanu. Oricum, schimbările din învățământ, chiar dacă sunt făcute în 2023, se vor aplica din anul școlar 2024-2025, completa ministrul Educației.

”Suntem aproape de un colaps generalizat al Educației”

Noile legi ale educației se lasă așteptate. Avem dorință, dar nu avem „putință”, avem strategii, dar ne lipsesc viziunea și stabilitatea. Vrem o școală ca afară, dar complicăm „ecuația” cu legi și regulamente. Înlocuim tezele semestriale, dar nu știm ce punem în loc. Reforma sistemului de învățământ rămâne și în 2022 tot la pasul pe loc.

În timp ce unii experți din domeniul educației, dar și analiști financiari susțin că „ne aflăm foarte aproape de un colaps generalizat al domeniului”, alți actori importanți din învățământ mărturisesc că își doresc – de dragul elevilor și al profesorilor – predictibilitate și stabilitate, fără proiecte și legi schimbate de fiecare dată când ministrul Educației demisionează sau este demis.

După noua rundă de amânări a celor două proiecte – pentru învățământul preuniversitar şi pentru cel universitar -, inițiatorii unor politici publice în domeniu susțin că abia în luna februarie 2023, legile educației ar putea prinde, cât de cât, contur.

„Legile educației să ajungă în consultare după ce și noul ministrul își exprimă viziunea”

Monica Anisie, fost ministru al Educație, în prezent președintele Comisiei de învățământ din Senat, camera decizională pentru legile educației, consideră că noua legislație din învățământ trebuie pusă în consultare atunci când ministrul Ligia Deca reușește să revizuiască proiectele în acord cu modul în care consideră că școala trebuie schimbată.

Este corect ca doamna ministru să revizuiască și să exprime și punctul dumneaei de vedere, după care să le pună în consultare și să se reia procesul. Fiecare are o viziune și este bine să și-o exprime și doamna ministru”, a declarat, pentru Gândul, Monica Anisie, care a fost prezentă la întâlnirea din noiembrie cu Ligia Deca.

„Am ajuns la al treilea anunț de amânare, vom vedea legile în februarie”

Proiectele legilor educației au ajuns la a treia amânare în mandatul de mai bine de două luni al ministrului Ligia Deca, iar asta se întâmplă când se votează bugetul pentru 2023, spune Ștefan Pălărie, senator și membru al Comisiei pentru învățământ, dar și fondatorul Școlii de valori și inițiatorul unor politici publice în domeniul educație.

În momentul de față, doamna Ligia Deca înaintează cel de-al treilea termen diferit până la care spune că va fi pregătită cu legile educației. Inițial, a fost vorba de mijlocul lunii octombrie, apoi, de începutul lunii noiembrie. Suntem în decembrie și avem al treilea anunț, și anume că, la începutul sesiunii viitoare, în februarie, vom vedea aceste legi.

Partea bună este că nu ne-am trezit cu paradoxul de a avea dezbateri, în primă formă, în vacanța de vară, sub domnul Cîmpeanu, și apoi dezbateri, în forma a doua, în vacanța de iarnă, între Crăciun și Revelion, cu doamna Ligia Deca. Asta este partea bună.

Partea rea este că, în momentul de față, în Parlament, votăm o lege a bugetului de stat pe situația dezastruoasă din legile vechi, legile ciopârțite de către guvernele PSD și chiar de către domnul Cîmpeanu, prin «ordonanțele trenuleț», din anul 2015”, susține senatorul.

În opinia specialistului în politici educaționale, având în vedere controversele apărute în cazul schimbărilor din învățământ propuse de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, este important ca, la momentul la care proiectele vor ajunge la avizare, să se spună clar ce experți au contribuit la elaborare.

”Când aceste legi vor intra în circuitul de avizare interministerială, vrem cu toții să vedem cine sunt experții care au contribuit la textele legii. Altminteri, dacă doamna Ligia Deca a rescris legile Cîmpeanu, după ce s-a consultat tot cu domnul Cîmpeanu, în calitate de președinte al Consiliului Național al Rectorilor (CNR) la Craiova, înseamnă că avem de-a face cu un stat capturat. Asta ar fi extrem de grav”, a spus Ștefan Pălărie.

„Într-o țară care prioritizează educația, pui și banii unde-ți pui vorbele”

Expertul în educație crede că proiectul ”România Educată” este ”o fundă poleită, un ambalaj și un mesaj politic”, fără o decizie angajată de a schimba în bine acest domeniu. Iar dovada este chiar banii alocați de Guvern pentru Educație, un domeniu încă rămâne doar în declarații prioritar.

”Într-un executiv coerent și într-o țară care prioritizează domeniul, pui banii acolo unde-ți pui și vorbele. An după an, promisiunea (unui buget pe măsură – n.r.) a fost încălcată, rămânând, din păcate, acest domeniu Cenușăreasa societății românești.

Spre deosebire de alte state care au sistem de învățământ bine pus la punct, cu viziune și strategii clare, România nu a știut să lege „coerent o strategie de țară, cu o strategie economică și cu o strategie educațională”, iar efectele se văd în economie și în nivelul de trai, susține senatorul.

”Ce fac celelalte state este să lege coerent o strategie de țară, cu o strategie economică și cu o strategie educațională. Acele state au înțeles că dacă investesc bani în Educație coerent cu economia, asta le va asigura un avantaj competitiv și vor avea un stat mai puternic, o economie mai robustă, salarii mai mari și o societate mai prosperă pentru cetățeni.

Incapacitatea sistemului educațional de a oferi servicii de educație publică corecte este încă unul dintre factorii care conduc către migrație și către exportul de copii și de cetățeni care vor țări civilizate și servicii decente”, a mai spus Ștefan Pălărie.

„Vrem o lege care să nu se mai modifice cel puțin un ciclu complet de învățământ”

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret”, Marius Nistor”, a declarat pentru Gândul că școala românească are nevoie, dincolo de strategii și viziune, de legi care să aducă stabilitate și predictibilitate, să ajute elevii și profesorii să ajungă la performanță.

„Când au apărut prima dată proiectele, s-a reproșat faptul că perioada era nepotrivită, dat fiind faptul că majoritatea colegilor noștri erau în concediu. În momentul de față, decât să existe un risc similar, mai bine se mai amână puțin. La începutul anului 2023, în luna ianuarie, se pot declanșa discuții foarte serioase, astfel încât pachetul legislativ, respectiv legea învățământului preuniversitar și cea pentru universitar, să întrunească un consens cât mai mare din partea tuturor actorilor interesați.

Așteptările pe care le avem noi toți, până la urmă, este să însemne ceva mai bun pentru sistem, ceva mai bun pentru elevi și, bineînețeles, și pentru cadrele didactice. Vrem legi în care statutul personalului din învățământ să fie recunoascut ca atare, acolo unde, pe lângă obligațiile care le revin, să apară foarte clar stipulate și drepturile noastre.

Și, totodată, cea mai mare dorință este ca legea învățământului preuniversitar să nu mai poată fi modificată pe cel puțin un ciclu complet de învățământ. Avem nevoie de predictibilitate, avem nevoie de stabilitate, nu putem merge cu schimbări operate de la o lună la alta, de la un an la altul. Din punctul meu de vedere, până acum a lipsit o viziune, că proiecte au tot fost”, a spus Marius Nistor.