Noua lege a apărării, pusă în dezbatere publică, aduce obligații importante atât pentru populație, cât și pentru economie. Ministerul Apărării (MApN) a publicat luni seara, pe 1 aprilie, primul proiect de lege din pachetul privind securitatea națională. Este vorba despre proiectul noii Legi a apărării naționale a României.
MApN prevede ce instituții asigură apărarea națională și cum. De asemenea, proiectul prevede ce obligații au anumite companii și populația. Draftul prevede și sancțiuni, enumerate la final proiectului. De exemplu, în cazul unui război, companiile nu vor putea să-și mute operațiunile în altă țară, iar bunurile produse aici, dacă au legătură cu resursele de apărare, ar putea fi rechiziționate de stat.
Documentul propus de ministerul Apărării creează cadrul legal pentru toate misiunile posibile ale României, determinând ce instituții asigură apărarea națională și care sunt responsabilitățile acestora. În ceea ce privește populația civilă, noua formă a legii apărării stipulează că orice cetățean apt de muncă poate fi chemat să presteze servicii de interes public în cazul unui război. Bineînțeles, fără compensație.
Companiilor li se va interzice să-și transfere bunurile sau serviciile din România în alte țări, dacă România este asediată, conform inițiativei MApN.
În același timp, printr-o hotărâre de Guvern, CSAT-ul va putea militariza toți operatorii economici care au legătură cu resursele pentru apărare. În același timp, toate companiile din România, indiferent de domeniul de activitate. vor fi obligate să furnizeze sau să presteze servicii la termen, în funcție de cum stabilește statul.
Mai mult decât atât, la nevoie, vor fi obligate să cedeze bunuri sau servicii în administrarea statului.
„Toate aceste elemente vin și complinesc necesitatea unui cadru de bază, aș spune eu într-o lege conservatoare și nu foarte curajoasă, tocmai pentru că suntem într-o perioadă electorală, dar în același timp suntem cu un război dincolo de frontieră, și atunci trebuie să ne adaptăm la existența unui război pe scară largă de mare intensitate”, a declarat Iulian Chifu, analist pentru stirileprotv.ro
În forma propusă, legea prevede sancțiuni între 10.000 și 50.000 de lei, pentru firmele care nu se conformează. Legea apărării naționale în vigoare acum a fost scrisă în 1994, iar oficialii NATO ne-au cerut în repetate rânduri să o modificăm. Legea nu permite acum forțelor militare românești să doboare dronele rusești intrate pe teritoriul țării.
„În caz de război, orice unitate economică care poate să participe la efortul de război va participa. Va fi obligată să participe, nu vor avea voie să își relocheze producția, nu contează care e. Dacă acea fabrică e cu acționariat de stat sau privat, nu contează acest lucru”, spune Nicu Fălcoi, deputat USR-membru în Comisia de Apărare.