Fără o legislație clară, România riscă să nu-și îndeplinească obiectivele în ceea ce privește cantitățile de deșeuri de ambalaje colectate. Totodată, mărește impactul asupra costurilor operatorilor economici, dar și ale OIREP (Organizații care Implementează obligațiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului).
Situația a fost creată prin intrarea în vigoare a OUG 125/2022, care prevede ca deșeurile de ambalaje să fie raportate după ce au fost efectiv reciclate. Până la intrarea în vigoare a OUG 125/2022, la 1 ianuarie 2023, cantitățile de deșeuri de ambalaje erau raportate autorităților de mediu ca fiind valorificate în momentul în care acestea erau predate spre reciclare/valorificare.
Ordonanța de Urgență a Guvernului 125/2022, inițiată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a fost aprobată de Guvern în septembrie anul trecut, dar se află și acum în dezbatere în Comisiile de specialitate din Parlament. De-a lungul timpului, această ordonanță a devenit unul dintre cele mai contestate acte legislative din domeniul mediului, prin incoerența sa și contradicțiile pe care le conține. Mai mult, în elaborarea OUG nu s-a ținut cont de nicio opinie sau sugestie a agenților economici care-și desfășoară activitatea în branșă.
OUG 125/2022 a adus, printre altele, o serie de modificări legislației referitoare la Fondul pentru Mediu, în principal în ceea ce privește atribuțiile și organizarea Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), legate de modul de calcul al contribuțiilor prevăzute pentru deșeurile de ambalaje nerecuperate, scoaterea pungilor de uz casnic de la plata eco taxei aplicate pungilor de transport și limitarea răspunderii operatorilor economici autorizați pentru implementarea responsabilității extinse a producătorului (OIREP) pentru ambalaje și deșeuri de ambalaje.
Una dintre cele mai importante modificări ale Ordonanței de Urgență este cea care privește ambalajele și deșeurile de ambalaje. Conform actului normativ, contribuția de 2 lei/kg se va datora diferenței dintre cantitățile corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare și cantitățile efectiv valorificate.
Dacă aceste modificări ce privesc momentul raportării, adică după reciclare, vor fi aprobate, vor exista consecințe negative pentru România.
Una dintre ele ar fi că deșeurile de ambalaj nu ar mai fi reciclate în țară, ci vor merge la export, unde nu există această condiție. Problema este că în țara noastră reciclatorii se plâng de cantități insuficiente de ambalaje din cauza lipsei colectării separate.
În același timp, România riscă să nu își realizeze obiectivele cu această condiție suplimentară, având în vedere că Ministerul Mediului a decalat cu 2 ani creșterea obiectivelor (din 2025, în loc de 2023) cu procente considerabile.
Totodată, s-ar crea un tratament discriminatoriu între stat și privat. În cazul primăriilor, cantitățile sunt luate în calcul la fel ca și înainte de OUG 125/2022. Tratament discriminatoriu ar putea fi și între agenții economici privați: celor care își vor realiza obiectivele prin SGR (Sistemul Garanție-Returnare) li se vor lua cantitățile de deșeuri încredințate, iar în cazul celor care fac prin OIREP li se iau după reciclare.
Acestea vor fi consecințele OUG 125/2022:
O simplă definiție ar putea rezolva problema și nu ar mai exista loc de interpretări.
“Cantitățile care intră în operațiunea de reciclare și care vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor sunt cantitățile confirmate de reciclator în SIATD ca fiind recepționate după eliminarea materialelor, altele decât materialul țintă”, este definiția propusă de cei implicați în gestionarea deșeurilor de ambalaje.
Prin aceasta se va stabili clar care sunt cantitățile ce se iau în calcul la realizarea obiectivelor și care este momentul raportării. În caz contrar, se va permite celor interesați să interpreteze cum vor.
În prezent, proiectul de modificare a actului normativ a fost retrimis de la Comisia de Mediu la Comisia Economică din Camera Deputaților, pentru a fi găsită o formă comună.