Mai mulţi susţinători ai lui Călin Georgescu s-au strâns la sediul ÎCCJ, acolo unde este analizat recursul depus de Călin Georgescu, după ce Curtea de Apel București i-a respins săptămâna trecută cererea de anulare a deciziilor Biroului Electoral Central (BEC), privind stoparea procesului electoral pentru alegerile prezidențiale din 2024. În imaginile surprinse de fotoreporterii Gândul, se vede și o femeie care a venit la protest cu copilul, care ține în mână o pancartă pe care scrie „Călin Georgescu Președinte.”
În această situație, potrivit Legii 272/ 2004, părintele sau altă persoană responsabilă ar putea primi o amendă între 5.000 și 10.000 de lei.
Mai exact, potrivit Art. 27 din Legea 272/2004, „Copiii nu pot fi folosiţi sau expuşi de către părinţi, reprezentanţi legali, alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, instituţii publice sau private, în scopul de a obţine avantaje personale/instituţionale sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice.”
Potrivit avocatnet.ro, părinții își pot aduce copiii la proteste, atâta timp cât manifestațiile publice sunt pașnice și se desfășoară în condițiile legii. Așadar, din perspectiva legii, copiii au voie să participe la proteste.
Potrivit sursei citate, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice – unul dintre principalele acte normative care ar fi putut să prevadă vreo interdicție pentru copiii sub o anumită vârstă – nu prevede nimic în acest sens.
Nici legea nr. 272/2004 – privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului nu se referă la participarea în sine a copiilor la adunările publice – însă ceea ce prevede clar această lege este că „copiii nu pot fi folosiţi sau expuşi de către părinţi, reprezentanţi legali, alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, instituţii publice sau private, în scopul de a obţine avantaje personale/instituţionale sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice.”
În acest dosar, Călin Georgescu a cerut anularea hotărârilor BEC nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 şi nr. 232D/2024. Prin decizia 230D, BEC a hotărât încetarea de îndată a votării, respectiv a pregătirii votării la secţiile din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, încetarea de îndată a operaţiunilor de pregătire a votării la secţiile din ţară şi sistarea operării în aplicaţiile informatice în contextul alegerilor prezidenţiale.
Decizia 231D/2024 se referă la încetarea activităţii BEC şi a Birourilor electorale judeţene, după hotărârea CCR privind anularea procesului electoral la alegerile prezidenţiale. Decizia 232D/2024 modifică un articol din 231D privind indemnizaţiile membrilor birourilor electorale de la secţiile din votare din străinătate.
Alături de Călin Georgescu, mai apare, în calitate de contestator, Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept. Cei pe care Georgescu i-a dat în judecată sunt Biroul Electoral Central, Guvernul României, Curtea Constituţională, preşedintele Klaus Iohannis, Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării şi şeful acestuia, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, SRI şi Elena Lasconi.
Curtea Constituţională a decis în unanimitate, în 6 decembrie 2024, când votul în străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale deja începuse, anularea întregului proces electoral pentru alegerea preşedintelui României, urmând să fie stabilite o nouă dată şi un nou calendar electoral pentru realizarea acţiunilor necesare.
Articolul din Constituţie invocat de judecătorii Curţii Constituţionale prevede că CCR veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului.
Claudiu Târziu: „Eu i l-am prezentat pe Călin GEORGESCU lui George Simion”