Și o navă sub pavilion românesc a fost lovită în atacul cu drone al Rusiei asupra porturilor comerciale ucrainiene de la Dunăre, Reni și Izmail. Ruta fluvială a devenit vitală pentru exportul de grâne ucrainiene, după ce Moscova s-a retras, în urmă cu o săptămână, din Acordul de la Istanbul care permitea exportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră, anunță Ministerul de Externe.
MAE nu specifică dacă a fost fost vorba despre un convoi, sau despre o navă autopropulsată fără barje sau șlepuri. Nu au existat răniți, iar avariile suferite nu au împiedicat nava să-și continue marșul în amonte.
O navă românescă a fost avariată în urma atacului rusesc care a vizat portul ucrainean Reni, confirmă MAE, precizând că nava a suferit avarii minore şi şi-a continuat deplasarea şi că nu există cetăţeni români răniţi în atacurile atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Potrivit informaţiilor preliminare obţinute de către reprezentanţii oficiului consular de la autorităţile ucrainene, nava a suferit avarii minore şi şi-a continuat deplasarea. MAE informează că nu există cetăţeni români răniţi în atacurile care au vizat porturile ucrainene de la Dunăre.
Rusia a bombardat cu drone, în cursul nopţii de duminică spre luni, portul Reni din Ucraina, aflat peste Dunăre de Galaţi, ţintind depozite cu cereale. A fost pentru prima oară când Rusia a atacat infrastructurile ucrainene de la Dunăre, după ce Moscova s-a retras, în urmă cu o săptămână, din Acordul de la Istanbul care permitea exportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră. Dunărea devine în aceste condiţii o rută de export a cărei importanţă creşte, la fel şi calea terestră.
Unele posturi de ştiri ucrainene au raportat explozii în cursul nopţii de duminică spre luni şi în zona Izmail, un alt port dinspre gurile Dunării, dar acolo nu fost confirmate pagube. Însă datele de urmărire a navelor au arătat că aproape 30 de nave au ancorat în apropiere de Izmail şi nu era clar ce le-a determinat să se oprească.
De la invazia Rusiei din februarie 2022, Ucraina a fost nevoită să-şi sporească exporturile de cereale pe cale terestră, prin ţările UE, ajungând la un volum de 1 milion de tone pe lună, dar volume mari sunt exportate şi din porturile româneşti de la Dunăre.