Îndemnul de joi al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, de „a bea un ceai de tei” pentru a depăși cu succes criza nu este doar un „joc de cuvinte”, ci are „mai multă substanță” în spate, scrie pe pagina sa de socializare Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR.
El argumentează că acesta „atacă problema anticipaţiilor inflaţioniste” și invită la calm și rațiune pentru a evita situațiile în care românii stau la coadă la benzinării pentru a face stocuri sau cumpără euro la suprapreț.
BNR nu vrea să întâmpine o problemă suplimentară prin „canalul anticipaţiilor”, susţine Cristian Popa, referindu-se la riscul instalării unei stări generale de panică în situațiile de criză. Mugur Isărescu i-a îndemnat joi pe români să bea un ceai de tei pentru a-și păstra calmul în fața scumpirilor, la prezentarea Raportului anual asupra inflației.
„Logica ceaiului de tei şi anticipaţiile inflaţioniste. Joc de cuvinte sau este mai multă substanţă în spate? După două ore de prezentări intense şi elaborate, cifre, grafice, clarificări, inflaţia care ne loveşte pe toţi, prognoze, dobânzi, deficite, măsurile luate de BNR, decizia de politică monetară, ratele la credite, explicaţii şi comunicare la cele mai înalte standarde şi transparenţă maximă, totul pe un ton calm, ţara a rămas cu fix o idee: ceai de tei”, a scris Cristian Popa pe Facebook.
Cristian Popa a explicat în mesajul său că „logica ceaiului de tei” invită la calm și rațiune într-o perioadă de criză când există riscul ca românii să adopte un comportament economic irațional în „anticiparea” unor situații critice ipotetice.
„Eu văd logica ceaiului de tei astfel: referirea vizează isteria episodică din spaţiul public pe care am văzut-o când cetăţenii au fugit la casele de schimb şi au cumpărat euro la 5,3 lei şi când s-au format cozi la benzinării sau la ulei. Acest mesaj invită la calm şi raţiune, în decizii şi în discuţii, invită la o abordare echilibrată. Semnificaţia mesajului cu ceaiul de tei este una mult mai profundă: atacă problema anticipaţiilor inflaţioniste, pentru că BNR nu vrea să întâmpine o problemă suplimentară prin canalul anticipaţiilor. Încercăm desigur să temperăm lucrurile şi pe căile de comunicare, comunicarea este crucială când vine vorba de politica monetară”, spune reprezentantul BNR.
El a explicat în postare ce înseamnă anticipaţiile inflaţioniste şi care sunt consecinţele acestora. Astfel, spune Cristian Popa, „dacă ar mai exista episoade de isterie, atunci populaţia ar putea crede, incorect, că episoadele vor tot continua şi că preţurile vor continua să crească, crez ce ar face rău tot populaţiei”. În acest fel se poate ajunge într-un cerc vicios al panicii care nu face decât să crească presiunile inflaționiste.
„Deci isteria ar creşte preţurile, iar creşterea preţurilor ar crea şi mai multă isterie. Panica ar crea panică, iar anticipaţiile viitoare s-ar hrăni cu anticipaţiile curente, pentru că inflaţia se hrăneşte cu inflaţie dacă banca centrală nu ia măsuri”, a precizat Popa.
El susţine că BNR ia măsuri, de aproape un an, folosind instrumentele specifice pe care le are, acum fiind în luptă directă cu inflaţia.
„Încrederea este cheia uşii spre succes este titlul unei opinii publicate de mine în urmă cu un an. Explicam la acel moment că băncile centrale se bazează pe încrederea publicului, încrederea că vor lua măsurile necesare pentru a stăvili inflaţia, chiar dacă nu sunt plăcute (creşterea dobânzilor). Fără credibilitate, anticipaţiile s-ar pierde şi pe bună dreptate. Dar nu e cazul. Luăm măsuri cât se poate de echilibrate având în vedere contextul. Ar fi cazul dacă în loc să crească dobânzile BNR le-ar scădea, ca să avem şi noi dobânzi negative şi ca să fie aplaudată de politicieni. Dar nu e cazul”, își continuă argumentația reprezentantul BNR.
„Inflaţia este o boală, iar BNR aplică medicamentul, creşte dobânzile, chiar dacă nu este plăcut pentru pacient. Ştim ce medicament trebuie aplicat şi avem stocuri suficiente, însă contează foarte mult dozajul (cât) şi timing-ul (când) este aplicat, la acest fine-tuning lucrăm. Nenumăratele semnale de alarmă trase ieri la adresa problemei fiscale a deficitului (la 4 lei încasaţi statul mai cheltuie încă 1, lună de lună, an de an) au răsunat puţin în spaţiul public… ceaiul de tei a făcut însă valuri… În această cheie am văzut eu lucrurile”, a mai notat Cristian Popa.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a amintit joi că au fost perioade de panică în rândul consumatorilor, care au vizat casele de schimb valutar, uleiul și carburanții.
„Presiunea costurilor s-a transmis cel mai mult la alimentele procesate, prețul la energie s-a transmis în produse agro-alimentare, dar si pe un fondul de început de panică. Nu ne strică ceva mai multă calmitate. Agitația e caracteristică perioadelor de criză. E de înțeles. Autoritățile asta trebuie să transmită: mai calm. Am înțeles și eu mesajul. Mai bem un ceai de tei. Eu am băut cu Eugen Rădulescu (director în BNR -n.r). Deci e un sfat bun”, a declarat joi Mugur Isărescu.
Declarația lui a atras reacția inclusiv a președintelui Klaus Iohannis, care i-a dat replica lui Mugur Isărescu.
„Probabil acolo (la BNR – n.r.) sunt mai mulți tei în parc și se bea mai mult… Eu cred că este o încercare grea prin care trecem (…), eu cred că toată lumea va resimți (efectele crizei – n.r.). Gândiți-vă că plătim mai mult pentru benzină, pentru motorină, pentru alimente și este evident că trebuie să fim un pic mai atenți cu ce cheltuim, cât cheltuim și cum cheltuim”, a declarat președintele Klaus Iohannis joi, întrebat despre criza prețurilor și despre îndemnul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.