Omul din spatele olimpicilor care au făcut România o superputere la matematică. Cătălin Gherghe dezvăluie „socotelile” din culisele performanței

România stă, mai bine ca oricând, la socoteli și la calcule. Nu intrăm în cele politice, nici în cele economice, ci mergem direct la cele matematice, de performanță, acolo unde șase elevi cu minți strălucite au scris și continuă să scrie istorie pentru țara noastră. Povestea olimpicilor români la matematică – și lărgind contextul, a tuturor copiilor și tinerilor care ajung la rezultate excepționale – nu începe, ca în basme, cu celebrul „a fost odată ca niciodată.” 

Olimpicii români la matematică au ocupat, în anul 2023, locul patru în lume, după China, SUA și Coreea de Sud. David-Andrei Anghel, Andrei Moldovan, Robert Dragomirescu, Pavel Ciurea, Andrei Chiriță și Radu Lecoiu au scris istorie, după ce au câștigat cinci medalii de aur și una de argint la Olimpiada Internațională de Matematică, cea mai bună performanță din 1999.

Ingredintele performanței olimpice sunt, pe lângă inteligența nativă cu care sunt înzestrați acești tineri, foarte multă muncă, pasiune, seriozitate și perseverență. Iar peste toate astea, pentru ei, ”matematica are o frumusețe”, așa cum spune chiar omul care știe să construiască, să mobilizeze și să crească o echipă care pune România pe harta elitelor lumii.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „Cu cât avansează INTELIGENȚA artificială, cu atât avansează și prostia naturală”

19:00

• Ce înseamnă pregătirea olimpicilor și cât de greu este drumul către performanță?
• Ce face statul român pentru a-i susține pe cei care au făcut România o superputere la matematică?
• Mai sunt profesori capabili să descopere și să conducă științific copiii geniali pe drumul către excelență?
• Cum ar trebui predată matematica în perioada în care auzim tot mai des că dascălii cu har au ajuns să fie din ce în ce mai rari, iar meseria de profesor și-a pierdut din însemnătatea și puterea de altădată?
• Ce șanse avem să ne ținem olimpicii în țară și ce anume ar trebui schimbat la sistemul de învățământ românesc, pentru a-i face pentru totdeauna ai „noștri”?

Sunt câteva dintre subiectele discutate cu profesorul universitar Cătălin Gherghe, decanul Facultății de Matematică și Informatică din Universitatea București și omul care a făcut parte, în ultimii ani, din echipa de profesori care i-a coordonat pe elevii din lotul olimpic național de matematică.

Momente de neprețuit printre olimpicii lotului național de matematică

Profesorul Cătălin Gherghe vorbește cu mândrie despre performanțele „elevilor de aur” ai României, dar și despre bucuria de a fi în mijlocul acestor tineri a căror superputere este matematica.

Pentru profesorul olimpicilor la matematică, momentele de neprețuit sunt cele în care se încarcă cu satisfacția din privirea lor, atunci când reușesc să rezolve o problemă complicată, cu emoțiile dinaintea fiecărei competiții, dar și cu bucuria de a-i auzi spunând: ”Domnule profesor, am făcut tot!”

Zilele acestea are loc, în Bulgaria, la Varna, Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Seniori și, ca de obicei, profesorul Cătălin Gherghe le este aproape olimpicilor români.

Recunoaște că, științific vorbind, de multe ori profesorii nu prea mai au ce să-i învețe pe elevii olimpici, care au atins deja performanțe uriașe, însă o încurajare, o vorbă, un sfat sunt întotdeauna binevenite, mai ales când ești departe de casă, așa cum a fost la Olimpiada Internațională din Japonia.

Olimpiada Națională de Matematică pentru elevii de liceu tocmai s-a terminat acum două săptămâni, a fost la Târgu Mureș. S-a terminat cu un baraj, care este, de fapt, un test de selecție, primul test prin care noi vom forma echipa care va reprezenta România la olimpiada internațională din vară. Printre altele, o altă competiție la care mergem noi este Balcaniada de Matematică și care a început sâmbăta aceasta. În urma acestui test, a fost selectată echipa – cei mai buni șase copii –  care vor reprezenta România”, spune profesorul Gherghe.

Rezultatele lotului român de matematică, cele mai bune din ultimii 25 de ani

Să fii alături de cei mai buni dintre cei mai buni la matematică, așa cum este profesorul Cătălin Gherghe, nu poate să fie decât o uriașă bucurie, mai ales când, sub îndrumarea ta, olimpicii se întorc acasă cu cinci medalii de aur și una de argint.

Rezultatele lotului român de matematică din 2023 sunt cele mai bune din ultimii 25 de ani. O singură dată în istoria participării la olimpiada internațională, echipa României a mai luat cinci medalii de aur din șase participanți, însă atunci erau alte vremuri și alt gen de subiecte.

Este unicat, s-a mai întâmplat o singură dată, cu foarte mult timp în urmă, când concurența nu era atât de mare. Numărul echipelor, chiar dacă nu sunt toate foarte valoroase, a crescut și deci concurența este foarte mare. În plus, problemele au devenit din ce în ce mai dificile. 

Cu toate acestea, anul trecut am avut un rezultat unicat: în prima zi, copiii au rezolvat absolut tot. Am fost primii în Europa, locul 4 în lume, dar, repet, după niște superputeri, America, China, Coreea de Sud. Rezultatele sunt de-a dreptul nemaipomenite, istorice”, spune profesorul olimpicilor.

„Poate, la început, testele PISA aveau un sens, dar eu nu mai cred în ele”

Profesorul Cătălin Gherghe respinge ideea vehiculată, din ce în ce mai des, că școala românească ar scoate pe bandă analfabeți funcționali, așa cum arată rezultatele celebrelor teste PISA. Teste care, în opinia profesorului olimpicilor la matematică, nu pot fi relevante atât timp cât nimeni nu urmărește și nu face conexiuni pentru a vedea, peste ani, cum au influențat rezultatele catalogate ca fiind „dezatruoase” viața acelor generații de elevi.

„Au apărut acele rezultate, după mult discutatele teste PISA. S-ar putea să supăr pe mulți, dar ce vreau să spun este că, poate, la început aveau un sens, dar eu nu mai cred în aceste teste. Ai dat o statistică asupra rezolvării unor probleme și tragi concluzia că deja sunt analfabeți funcționali. Sincer, sună foarte urât acest cuvânt analfabet.

S-a făcut PISA de atâtea ori, însă a continuat cineva studiul, să vadă dacă niște copii care au avut rezultate mai slabe la testul PISA, după cinci ani, zece ani, în comparație cu ceilalți, chiar sunt mai slabi? Eu nu cred că sunt!

S-a spus că elevii români nu sunt pregătiți pentru chestii practice. Se tot spune: ce competențe dezvoltă matematica? Eu cred că, de fapt, matematica este în sine o competență, pentru că matematica formează gândirea. Te întrebi la ce-mi folosește mie integrala? Nu, nu o să-ți folosească integrala, dar o să-ți folosească faptul că tu ți-ai antrenat gândirea într-un anumit fel„, spune profesorul Cătălin Gherghe.

„Sunt multe lucruri care pot fi îmbunătățite în sistemul nostru de învățământ”

Referitor la discuțiile despre copiii olimpici versus copiii foarte slabi, profesorul Cătălin Gherghe nu consideră că eeste o așa mare discrepanță  între ”vârfuri” și ceilalți. Iar argumentul lui este că nu poți selecta vârfurile, dacă nu pleci de la o masă mare de oameni, cât de cât pregătiți, lucru care exclude teoria că ceilalți sunt foarte slabi.

Profesorul olimpicilor crede că programa românească la matematică este bună și în folosul performanței, nivelul subiectelor fiind unul foarte ridicat. Pe viitor, ar vedea, însă, o ușoară regândire și readaptare pentru nivelul competențelor tuturor elevilor.

Este adevărat că această programă mai sofisticată ajută foarte tare la performanță. La olimpiada internațională, așa, din culise, se dau mici cadouri între liderii țărilor și România pregătește, prin Societatea de Științe Matematice, o cărțulie – care este cea mai căutată acolo – cu subiectele date la olimpiadele naționale.

Ceilalți sunt uimiți și ne întreabă: «Voi faceți așa ceva la școală, la liceu? Noi facem asta la facultate». Într-adevăr, aici este puțin de gândit. Părerea mea este, însă, că nu există o așa mare discrepanță între vârfuri și ceilalți, pentru că vârfurile nu ar putea să existe dacă nu ar exista o masă de oameni destul de pregătiți”.

„Olimpiada internațională este inventată de România, ne-am luptat să păstrăm tradiția”

Puțini știu poate că România a inițiat Olimpiada Internațională de Matematică, în 1959, iar primele două ediții au avut loc la Brașov și Sinaia. La prima ediție au participat 52 de liceeni, din șapte țări. Lotul olimpic al României a ocupat atunci primul loc, cu o medalie de aur, câștigată de Basarab Nicolescu, astăzi un cunoscut fizician, două de argint, două de bronz și o mențiune.

Profesorul olimpicilor care – după 65 de ani de la prima competiție internațională de matematică – au adus României cinci medalii de aur și una de argint crede cu tărie în forța acestor olimpiade, care înseamnă nu doar rezultate excepționale, ci și continuarea unei tradiții de mare cinste.

Este și motivul pentru care, în perioada de pandemie, când Ministerul Educației nu a mai organizat niciun fel de concursuri, Societatea de Științe Matematice, în parteneriat cu Intuitext, a reușit să organizeze Olimpiada de Matematică în două etape – una online și alta cu prezență fizică – în peste 10 centre universitare din toată țara.

„S-a întâmplat că puteam folosi aceeași echipă ca în anul dinaintea pandemiei, era eligibilă, adică încă mai erau la vârsta la care se putea, am făcut pregătire și am mers la olimpiada internațională. Deși, dacă ne luam după ce se hotărâse la minister, nu mai mergeam. A fost o luptă pentru a continua tradiția, în condițiile cele mai vitrege. Anul următor, adică în 2021, s-a întâmplat, probabil, ceva unic în lume.

Prin Societatea de Științe Matematice, am reușit să organizăm noi olimpiada națională. La startul acestei olimpiade – niciodată nu a mai fost în istorie – au fost înscriși 30.000 de elevi. Prima fază a fost olimpiada online, iar faza a doua s-a desfășurat fizic. Am încercat să respectăm regulile impuse de pandemie și am făcut ceva nemaipomenit, pentru că toți colegii din țară s-au mobilizat. Așadar, în fiecare zonă din țară a fost un centru în care copilul se putea duce și se respecta, în acest fel, și  distanțarea.

A fost o muncă titanică, dar a fost ceva istoric. Am arătat, deși nimeni nu ar fi crezut asta, că putem organiza o olimpiadă națională, de altfel ea s-a chemat «Olimpiada Națională Gazeta Matematică». Am arătat că putem face singuri aceste lucruri și am putut urma pașii olimpiadă, baraj, balcaniadă. Ne-am luptat să păstrăm tradiția. Colegii de la Informatică ne-au urmat exemplul și, după ce au înființat o Societate de Informatică, au organizat și ei olimpiadă”.

„Pentru performanță, școala online a fost mană cerească”

Profesorul Cătălin Gherghe mărturisește că pandemia a fost un lucru foarte rău pentru învățământul românesc, deoarece sistemul online nu poate înlocui școala față în față, respectiv nevoia elevului, dar și a profesorului, de interacțiune și de comunicare. Recunoaște, în schimb, că pandemia a fost pentru elevii olimpici „mană cerească”, pentru că le-a dat mai mult timp pentru a-și aprofunda studiul.

Tot în pandemie, omul din spatele olimpicilor a înțeles că tehnologia poate facilita și pregătirea online a elevilor olimpici, nu doar cu profesori din România, ci și cu cei din străinătate. Pentru că foști olimpici români plecați în alte țări și-au dorit să ajute actualele generații de elită ale României.

„Școala nu se poate face decât fizic. La clasele mici, nici vorbă! Cum îl înveți pe copil să scrie? Cum îl motivezi? Nu se poate asta! Este clar, a fost o nenorocire, generații sacrificate. În schimb, pentru performanță = și mi-au spus asta mulți copii -, școala online a fost «mană cerească». Școala fizică este importantă pentru motivație.

Când vorbim despre copiii care fac performață, ei sunt deja motivați. Și atunci, au câștigat mai mult timp. Pandemia ne-a arătat și că putem să facem pregătire online, nu doar cu profesori din România, ci și cu cei din străintate. Am contactat foști olimpici internaționali, unii chiar din generația mea și au fost bucuroși să facă asta.

Așa că, iată, făceam pregătire cu profesori din America, din Anglia, din Franța și continuăm să facem asta. Se putea face și înainte. Noi avem un stagiu de pregătire și la Bușteni, în care îi adunăm fizic pe copiii olimpici. Pare că matematica este o chestie în care ești în față cu problema ta și nu ai nevoie de altceva, dar ai nevoie și de pregătire fizică. Plus că mai este ceva, contează foarte mult să faci o echipă. Iar asta nu se pot face decât fizic, stând acolo, interacționând”.

„Nu mai sunt atât de mulți profesori capabili să descopere și să conducă științific copilul”

De multe ori, „drama unui om este aceea că, din păcate, viața se duce și nu a descoperit, de fapt, pentru ce era cel mai bun”. Aici intervine menirea profesorului, care poate descoperi calitățile și abilitățile de care elevul nu este conștient și pe care nu știe cum să le transforme, în timp, în rezultate de excepție.

„Este clar o inteligență nativă la acești copii, dar ei s-ar putea să nu-ți dai seama că o au. Și atunci, profesorul, evident cu har și el, își dă seama și încearcă să îi facă să-ți redescopere ce au ei înăuntru. Dacă pierd acest pas, s-ar putea să o ia pe altă cale, nu neapărat rea, dar să nu descopere că sunt buni la matematică.

De multe ori, copilul genial merge foarte repede și își depășește profesorul, care nu mai poate, decât așa din când în când – așa cum sunt și marii sportivi – să-l motiveze pe elev. Este foarte important și util să ai pe cineva pe care să dai vina, să te descarci.

Bineînțeles că motivarea este munca. Harul este și el acolo, dar dacă nu este susținut de muncă, nu ai cum. Trebuie să citești încontinuu și este importantă și îndrumarea pe mai departe. Aici, avem o problemă legată și de această meserie de profesor, care în ultimii 10-15 ani nu a mai fost atât de mult susținută, așa cum gândesc eu. Din păcate, nu mai sunt atât de mulți profesori capabili să descopere și să conducă științific copilul”, spune profesorul olimpicilor.

„Pe vremuri, pregătirea lotului mare se făcea centralizat. De ce nu revenim la asta?”

Dincolo de bucuriile imense ale fiecărei reușite și perspectiva unui viitor mai bun, performanța costă. Tocmai de aceea, sprijinul părinților este esențial în tot acest proces de formare care duce, mai apoi, spre rezultatele de excepție așteptate.

Profesorul Cătălin Gherghe mărturisește că pregătirea pentru olimpici – care altădată se făcea în stagii special organizate în România – nu mai există sau există foarte puțin, ceea ce înseamnă că orele suplimentare de pregătire sunt susținute prin efortul financiar al familiei.

Sunt profesori excepționali la Liceul de Informatică (n.r. – cinci din cei șase liceeni din lotul olimpic al României din 2023 provin de la ICHB, liceul privat din București), dar majoritatea copiilor de acolo fac și în privat pregătire. Liceul de Informatică le creează însă un mediu propice performanței. Copiii vin acolo și au această posibilitate să învețe mai multă matematică.

Ce face liceul acesta, făcea pe vremuri ministerul! Pregătirea, care acum nu există și ne chinuim noi cu mici stagii de tipul ăsta. Pe vremuri, pregătirea lotului mare – nu primii șase, lotul lărgit de 30-40 de oameni, după ce erau selectați, după olimpiadă – se făcea centralizat. Copiii din toată țara erau scoși de la școlile lor și veneau într-o altă școală din București, din Craiova, dar în general din București, în care continuau să facă și fizică, și sport, dar grosul era pentru matematică, de cele mai multe ori cu profesori universitari. Eu spun de ani de zile: de ce nu revenim la asta?”

„Facultatea de Matematică și Informatică este în topul Shanghai și anul trecut era în pozițiile 150-200 în lume”

Profesorul Cătălin Gherghe știe însă, mai bine ca oricine, că performante obținute la olimpiadele naționale și internaționale le deschid elevilor români porțile către facultăți de prestigiu din străinătate.

Recunoaște că universitățile românești, deși multe dintre ele sunt foarte bune, nu le pot oferi olimpicilor același mediu de concurență și de competiție care să le stimuleze mințile sclipitoare. Este și motivul pentru care vrea să se bucure cât mai mult de prezența olimpici și să le fie alături la competiții, oferindu-le expertiza sa în domeniul matematicii, dar și experința de om care știe cum să mobilizeze, să construiască și să crească o echipă.

Cea mai mare bucurie este că pot să văd privirea lor când află ceva frumos de matematică. La ei, matematica are o frumusețe. Puțini din acești olimpici mai rămân și la noi în țară. Așa că profit să le văd aceste priviri, pentru că vor pleca și nu o să-i mai văd aici la facultate. Dar, atenție, nu pleacă numai de la noi – cu excepția Americii, pleacă de peste tot. Ce nu putem și nu cred că vom putea să le oferim este concurența. Ei vor să se întreacă și să vorbească cu cei mai buni din lume.

Apropo de universități, se spunea la un moment dat că nicio universitate din România nu este în topul Shanghai. Este adevărat, nicio universitate nu a fost în ultimii doi ani, dar lumea nu a mers mai departe. Anumite domenii, sunt! De exemplu, Facultatea de Matematică și Informatică din Universitatea București, este în topul Shanghai și anul trecut era în pozițiile 150-200 în lume. Suntem acolo la nivel de discipline, iată că matematica este în topul acela.

Nu este nimic anormal să plece, supărarea mea este că nu se mai întorc. Și eu încă mai «profit» de ei cât se mai poate și aproape îi «oblig» să jure, așa cu ghilimelele de rigoare, că în următorii unu, doi, trei ani, chiar de acolo, vor mai ajuta la pregătirea următorilor copii. Am reușit să fac un grup pe Teams, în care sunt primii 40-50 de copii olimpici din România și în paralel am avut lecții ținute de foștii olimpici. Când pot și ei, anunță pe grup că pot ține o lecție. Sunt acolo, dar sunt și aici”.

„Statul ar putea să facă mult mai mult pentru olimpici. Momentan, nu face mai nimic”

Deși politicienii laudă de fiecare dată, la scenă deschisă, victoriile olimpicilor români, clamându-le performanțele, iar România câștigă enorm la nivel de imagine în urma rezultatelor obținute la olimpiadele internaționale, în drumul spre performanță, olimpicii sunt sprijiniți, de cele mai multe ori, exclusiv de familiile lor.

Tocmai de aceea, profesorul Cătălin Gherghe pledează pentru organizarea unor centre de excelență, în care acești copii cu minți sclipitoare să se poată pregăti într-un mod adecvat performanțelor lor.

Profesorul olimpicilor la matematică deschide “Cutia Pandorei” și în ceea ce privește statutul profesorilor români în societatea de astăzi. Mărturisește că, dacă se va continua pe acest drum, România ar putea ajunge în situația în care „nu vom mai avea cine să-i învețe pe copii.”

„Ce să facă statul? Nu știu dacă îi poate opri, dar ar putea să-i ajute mai mult în pregătirea lor, înființând aceste stagii de pregătire. Momentan, statul nu prea face mai nimic. Ar trebui marșat pe înființarea acestor centre de excelență. În ceea ce-i privește pe profesori, s-ar putea să ajungem în situația în care să nu mai putem să-i învățăm pe copii. Am încercat să trag semnalul ăsta de alarmă.

Între timp, parcă s-a mai schimbat ceva, iar la noi la facultate, cel puțin 10-15 studenți doresc să se facă profesori și asta mă bucură. Noi am organizat un master care să încerce să-i pregătească. Acum vine întrebarea de ce nu mai vor oamenii să se facă profesori? Este important să le dai cursuri de pregătire, de formare continuă. Apoi, ar trebui să se reabiliteze statutul profesorului în societate.

Munca de profesor, dacă vrei să ți-o faci foarte bine, este foarte grea, dar ajungi acasă, deschizi televizorul și vezi că lumea începe să te critice. Părinții te critică, elevii, prin organizațiile de elevi, te critică, ministerul te critică. Și atunci te întrebi unde mai este plăcerea? De multe ori, nici banii nu contează. În orice sistem, din lumea asta, învățământul are cele mai mici salarii bugetare. Dar dacă vii acasă și vezi – atât cât se poate – și lucruri frumoase, despre ce a făcut un profesor, dacă părinți ai copiilor vin și-ți mulțumesc, să știți că asta este o mulțumire”.

„Îmi place foarte tare să fiu profesor „

Dincolo de critici și de schimbările din societatea de astăzi,  unele reale, altele exagerate, pentru Cătălin Gherghe, un lucru a rămas cert: îi place tare mult să fie profesor, îi place matematica, cu tot ceea ce stârnește ea în mintea unui copil, a unui tânăr sau a unui adult, de la curiozitate și cunoaștere până la performanță.

„Exista o caricatură într-o revistă franceză, dacă-mi aduc bine aminte, despre relația părinte-elev-profesor. Erau două imagini cutremurătoare, dar asta este de fapt realitatea și nu este deloc bine ce se întâmplă. Înainte de 1990, profesorul acorda elevului un trei sau un patru și părintele îl întreabă dojenitor pe elev: «Ce-i cu nota asta?» Acum, profesorul pune nota trei, iar părintele îl întreabă foarte supărat pe profesor: «Ce-i cu nota asta?»

Societatea a devenit foarte permisivă la astfel de lucruri. Nu este în regulă să apară organizații de elevi care să spună ce programe ar trebui să facem, ce examene trebuie să dăm. Sigur că pot fi consultați,  dar se ajunge la situația în care elevii te critică, părinții te critică, ministerul te critică și atunci care este mulțumirea? Eu v-am spus ce mă mulțumește pe mine.

Uneori, veneam de la olimpiadă și copiii îmi trimiteau un mesaj simplu: «Mulțumim pentru sprijin.» Asta contează cel mai mult. Mie îmi place foarte tare să fiu profesor. Distanța de vârstă devine din ce în ce mai mare, studenții sunt mereu de aceeași vârstă, dar mie îmi place să-i văd că se bucură la orele mele”, a mai spus profesorul universitar Cătălin Gherghe, decanul Facultății de Matematică și Informatică.

Elevii care au obținut medalii de aur la Olimpiada Internațională de Matematică 2023 (IMO 2023):

Elevii olimpici români au obținut, în anul 2023, cinci medalii de aur și una de argint la Olimpiada Internațională de Matematică (OIM) 2023 din Japonia.

Olimpicii români au bătut recordul de 194 de puncte obținut în anul 2022, adunând anul trecut 208 puncte și stabilind astfel cel mai mare punctaj al lotului român de olimpici la matematică din 1995 încoace, când au fost înregistrate 230 de puncte.

Lotul olimpic de matematică al României este coordonat de profesorii Cătălin-Liviu Gherghe, de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității București, și Mihai Chiș, de la Universitatea de Vest din Timișoara.

• David-Andrei Anghel – a obținut medalie de aur și în 2022 și medalie de argint în 2021; este elev la Liceul Internațional de Informatică din București
• Andrei Moldovan – a obținut medalie de argint la IMO 2022 și 2021; este elev la Liceul Internațional de Informatică din București
• Pavel Ciurea – nou în echipă, este elev la Liceul Internațional de Informatică din București
• Robert Dragomirescu – a obținut medalie de aur în 2022 și Honorable Mention la IMO 2021; este elev la Liceul Internațional de Informatică din București
• Andrei-Giovani Chiriță – a obținut medalie de argint la IMO 2022 și medalie de bronz în 2021; este elev la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București
• Radu-Andrei Lecoiu – a obținut medalia de argint la Olimpiada Internațională de Matematică 2023 (IMO 2023). La IMO 2022 a obținut tot argint, iar în 2021 – medalie de bronz; este elev la Liceul Internațional de Informatică din București

La Olimpiada Internațională de Matematică din 2022, lotul României a obținut primul loc în Europa și locul 5 la nivel mondial, după China, Coreea de Sud, SUA și Vietnam, cu două medalii de aur și patru de argint.

Sursa foto: Arhivă profesor Cătălin Gherghe

CITEȘTE ȘI:

Geniul matematicii din România, admis la o prestigioasă facultate din SUA. Ce spune despre olimpiada națională vs. internațională

„Micul Pitagora” de România. POVESTEA adolescentului cu o minte sclipitoare, a cărui supraputere este matematica: „A fost o experiență absolut ireală”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele