Operatorii din piață spun că au nevoie de timp pentru a pregăti implementarea Sistemului Garanție – Returnare pentru ambalaje. Replica ministrului Mediului

Operațiunile de logistică și de management al deșeurilor, care sunt prevăzute în procesul de organizare a Sistemului Garanție – Returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile (SGR) au o amploare nemaiîntâlnită din România, iar acesta este motivul pentru care toți operatorii au nevoie de timp pentru a se pregăti, a declarat liderul unuia dintre actorii din piață, Cristian Lazăr, CEO & Founder Green Ambalaje.

Cristian Lazăr, CEO & Founder Green Ambalaje, a declarat, miercuri, în cadrul unui eveniment de specialitate, că operatorii din piață au nevoie de un termen mai lung pentru pregătirea implementării SGR.

„Provocările sunt foarte mari”

„Ce trebuie să înțeleagă ministerul și compania care va administra acest sistem este că operațiunile de logistică și de waste management (management al deșeurilor – n.r.) care presupun organizarea sistemului este de o dimensiune nemaiîntâlnită în România. Din experiența noastră, de trei ani operăm pe un sistem cumva similar, un sistem voluntar,  provocările sunt foarte mari: de la tipurile de utilaje și până la operatorii care operează aceste sisteme automate de colectare tip RVM, dar și pentru investițiile care se vor face în domeniul acesta. Astazi, dacă comanzi o flotă auto, livratolul îți dă un termen de minim 12 luni. Și nu este vorba numai despre utilaje. Vorbim de cross-dock-uri, stații de numărare”, a explicat Cristian Lazăr, în cadrul conferinței „Sistemul Garanție-Returnare. Cum putem evita eșecul în implementare”, organizată, miercuri, de Green Report.

CEO Green Ambalaje a precizat că termenul de 18 luni, care pornește de la momentul desemnării operatorului de sistem, este un termen rezonabil, din punct de vedere logistic și tehnic, și ar trebui luat ca maxim pentru punerea în funcțiunea a SGR, arată jurnaliștii de la Green Report.

„Chiar dacă există companii de salubritate, care funcționază prin aceste ADI-uri (asociație de dezvoltare intercomunitară – n.r.) sau UAT-uri (unitate administrativ-teritorială – n.r.), chiar dacă există operatori de waste management care ar putea prelua această responabilitate de a opera sistemul logistic din punct de vedere al colectării, transportului și reciclării nu sunt pregătiți niciunul. Aceasta este realitatea. Este nevoie de un timp de pregtire a sistemului pentru toți operatorii din piață”, a mai spus Cristian Lazăr.

18 luni, un termen „inacceptabil”

Ministrul mediului, Barna Tánczos, consideră că implementarea SGR pentru ambalajele nereutilizabile poate fi realizată mult mai rapid și și-a exprimat optimismul în acest sens.

Conform sursei citate, Barna Tánczos a reamintit că există un consorțiu de asociații care are o intenție reală de a participa la procedura pentru operaționalizarea SGR, însă există posibilitatea ca o altă entitate să depună planul de afaceri pentru administrarea sistemului și să propună un termen de șase luni sau de 12 luni.

„Din punctul meu de vedere, 18 luni începând cu data licențierii este un termen inacceptabil. Eu sper din tot sufletul să avem o societate pe acțiuni și asociații care susțin un termen mai strâns și eu sunt convins că acest termen poate fi redus”, a spus ministrul Barna Tanczos, conform sursei citate.

Ce prevede legislația

Hotărârea de Guvern care reglementează sistemul garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile (SGR) a fost aprobată la începutul lunii octombrie a anului trecut, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Potrivit prevederilor HG 1.074/2021, acest sistem presupune o garanție de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziționată, sumă care va fi recuperată imediat ce ambalajele folosite vor fi returnate în orice magazin din România. De asemenea, sistemul va fi obligatoriu pentru toate magazinele, de la cele de mici dimensiuni la supermarketuri.

Prevederile acestui HG sunt aplicabile pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 litri și 3 litri inclusiv, utilizate pentru a introduce pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase.

Potrivit documentului, producătorii, prin intermediul administratorului SGR, sunt obligați să realizeze următoarele obiective minime anuale de returnare a ambalajelor SGR:

• a) 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal pentru perioada cuprinsă între data de 1 octombrie 2022 și data de 31 decembrie 2022;
• b) 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal pentru anul 2023;
• c) 75% sticlă, 80% plastic, 80% metal pentru anul 2024;
• d) 85% sticlă, 90% plastic, 90% metal, începând cu anul 2025.

La data adoptării HG 1.074/2021, SGR-ul funcționa deja în peste 10 state europene, cu rezultate care ating colectarea și procesarea a circa 90% din deșeurile reciclabile puse pe piață. Conform sistemului garanție-returnare, cantitățile de ambalaje returnate în magazine vor ajunge ulterior în centre regionale pentru ca, mai apoi, să ajungă la reciclatori.

Pentru implementarea sistemului, întreaga infrastructură de preluare a deșeurilor din magazine este  organizată printr-un operator unic de sistem, la fel ca în statele în care sistemul funcționează deja.

În prima fază, oficialii spuneau că acest operator va fi o entitate non-profit în care se vor găsi producători sau reprezentanți ai acestora, comercianți, dar și statul român, reprezentat de autoritatea centrală pentru protecția mediului cu un procent de 20%.

Hotărârea de Guvern prevede ca, după selectarea operatorului național de sistem, întreaga infrastructură să fie finalizată în luna octombrie a acestui an.

În luna decembrie, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) supunea dezbaterii publice un alt proiectul de Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr. 165 din 2 februarie 2022 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile, publicatăîn 4 februarie 2022, „administratorul SGR va avea ca acționari structurile asociative ale producătorilor și care dețin împreună o cotă de piață de cel puțin 30%, raportat la numărul de unități de ambalaje SGR introduse pe piață în ultimul an fiscal încheiat anterior depunerii documentației pentru acreditare, conform prevederilor alin. (5), și statul român reprezentat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului cu un procent de 20%. Din acționariat pot face parte și structurile asociative ale comercianților care introduc și comercializează pe piața națională produse ambalate în ambalaje SGR”.

Noul document normativ prevede ca, în situația în care este depusă o singură solicitare pentru desemnarea administratorului SGR, societatea solicitantă are obligația de a întreprinde demersurile necesare pentru dobândirea calității de acționar de către statul român, reprezentat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut– respectiv 4 martie 2022 –  și cu respectarea procentului de deținere iar ulterior persoana juridică solicitantă va fi desemnată drept administrator al SGR, prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 60 de zile de la depunerea documentelor prevăzute.

În situația în care sunt depuse două sau mai multe solicitări pentru desemnarea administratorului SGR, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului lansează o procedură de selecție, în termen de 10 zile de la expirarea termenului prevăzut.

În cadrul acestei societăți, statul român, reprezentat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, deține 20% din acțiuni, iar restul de 80% din acțiuni sunt deținute de structurile asociative reprezentative ale producătorilor și ale comercianților, cu respectarea următoarelor condiții cumulative:

• a) structurile asociative reprezentative ale producătorilor dețin maximum 75% din acțiunile societății; și
• b) structurile asociative reprezentative ale comercianților dețin maximum 25% din acțiunile societății.