Oportunitate pentru tinerii între 18 – 35 de ani. Noua Lege a Apărării propune un stagiu militar VOLUNTAR plătit și bonus de 20.000 de lei

Tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani vor avea posibilitatea de a-și face debutul într-o posibilă carieră de succes în cadrul Armatei Române. Noua Lege a Apărării propune un stagiu militar voluntar plătit pe toată perioada pregătirii și bonus echivalent cu trei salarii medii brute.

Proiectul de lege privind introducerea unui stagiu militar voluntar, plătit cu echivalentul a trei salarii medii brute, este în curs de avizare la Ministerul Finanțelor și va fi supus dezbaterii în Parlament, conform anunțului făcut marți, 6 februarie, de președintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Laurențiu Leoreanu.

Proiectul de lege elaborat de Ministerul Apărării propune instituirea unui stagiu militar voluntar, deschis atât bărbaților, cât și femeilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani. Durata stagiului este de patru luni, iar voluntarii vor beneficia în cele 4 luni de o soldă din partea statului și o compensație financiară în valoare de trei salarii medii brute, adică aproximativ 20.000 de lei.

Laurențiu Leoreanu a explicat că propunerea prevede că stagiul militar voluntar este destinat celor care nu au satisfăcut deja stagiul militar obligatoriu și că acesta va fi cu totul facultativ. În plus, proiectul de lege vizează acordarea unor stimulente financiare și asigurarea unor facilități, cum ar fi cazarea gratuită, pentru participanți.

Membrii Comisiilor de apărare din Senat şi Camera Deputaţilor au avut, marţi, o întâlnire cu ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.

„S-a discutat pe trei linii legislative: Legea apărării, care este în formă finală şi va pleca pe circuitul de avizare; Legea 446, care a fost gândită şi începută din 2022 şi care vine inclusiv cu statutul militarului voluntar în termen şi acolo sunt, într-adevăr, câteva precizări pe care le-a prezentat ministrul, noi nu am văzut draftul, cu privire la cei care pot să facă (stagiul voluntar – n.r.): femei şi bărbaţi între 18 şi 35 de ani care nu au satisfăcut stagiul militar.

Perioada pe care au propus-o e de patru luni şi, sigur, anumite recompense privind cazarea gratuită, salarizare, care, sigur, acolo se mai poate discuta, deci şi nişte stimulente. (…) Nu am intrat în detaliu pe propunerea de salarizare, era de a se merge, în discuţiile libere, undeva la trei salarii medii brute pentru acea perioadă.

Ultimul proiect discutat ar fi statutul cadrelor militare, care în momentul de faţă se află în configurarea finală a draftului”, a precizat Leoreanu, la Palatul Parlamentului.

El a menţionat că Legea 446 a ajuns pentru avizare la Ministerul de Finanţe, după ce a parcurs „toate celelalte puncte de oprire”.

În paralel cu elaborarea acestui proiect de lege, autoritățile efectuează o inventariere a resurselor umane și a rezervelor disponibile. Instituții de stat și companii private din România au fost notificate de Ministerul Apărării pentru a pregăti liste cu angajații care ar putea fi mobilizați în caz de necesitate.

„În momentul de faţă am înţeles că a început deja luarea în evidenţă a rezerviştilor care sunt încă apţi combatanţi, urmează ca după luarea în evidenţă să fie parcursă, în unele judeţe am înţeles că a şi început, chemarea pentru o pregătire de bază de o săptămână-două”, a spus el, potrivit Agerpres.

Rusia duce un război cu lumea democratică

Vlad Gheorghiţă, şeful Statului Major al Apărării, a declarat că actuala situație este un conflict între Rusia și lumea democratică, nu un război cu Ucraina.

Liderii mondiali sunt îngrijorați că Ucraina ar putea fi doar începutul unei invazii în Europa și că Vladimir Putin ar putea ataca o țară NATO, la care toți aliații ar răspunde cu toate forțele disponibile.

Pe lângă forțele militare masive ale Statelor Unite, comparabile ca număr de soldați activi cu cele ale Rusiei, se observă implicarea vecinilor apropiați și mai îndepărtați ai Ucrainei într-un eventual conflict.

Polonia dispune de una dintre cele mai numeroase armate, cu peste 200.000 de militari activi, iar Turcia contribuie la forța NATO cu peste 350.000 de soldați. Ungaria și România aduc în această ecuație un număr de 40.000 și, respectiv, 80.000 de militari. De asemenea, Franța, Germania, Marea Britanie și alte state membre ale NATO totalizează o forță militară activă de aproape 600.000 de soldați.

De câți soldați are nevoie România?

În ceea ce privește România, șeful Statului Major al Apărării, Vlad Gheorghiţă, a subliniat că efectivul suficient pentru o armată profesionistă ar fi de aproximativ 120.000 de militari. În acest context, în ultimii ani România a pus accent pe modernizarea infrastructurii militare și a plasat deja comenzi pentru tehnica nouă de înzestrare a Armatei.

România primește deja o parte din aceste comenzi, inclusiv dronele de luptă Bayraktar TB2 din Turcia, care vor fi operate de militarii Bazei Aeriene 93 din Timișoara. De asemenea, în programul de înzestrare se află și șapte sisteme de drone Watchkeeper X, precum și sistemele Patriot. Mai mult, planurile de achiziții includ înlocuirea avioanelor F-16 cu avioane multirol F-35 Lightning II până în 2030, potrivit Observatorews.ro.