ORA DE IARNĂ 2023. Data când România va schimba fusul orar / De ce se trece la ora de iarnă și cum ne influențează sănătatea
Și în 2023, România va trece la ora de iarnă, deși se vorbea la nivel european despre uniformizarea fusului orar. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, ceea ce înseamnă că vom dormi mai mult.
Pe de altă parte, există și părți „negative”, să le spunem așa, căci specialișrtii vorbesc despre cum ne influențează sănătatea trecerea la ora de iarnă.
Când vom trece la ora de iarnă în 2023
În 2023, trecerea la ora de iarnă va avea loc în ultima zi de duminică a lunii octombrie. Atunci, ora 04:00 dimineața va deveni ora 03:00, ceea ce înseamnă că ziua de 29 octombrie va avea 25 de ore.
Așadar, în ultimul weekend din luna octombrie România va trece la ora de iarnă, iar ceasurile se vor da înapoi cu o oră.
De altfel, este știut faptul că trecerea la noul fus orar se face an de an în ultimul weekend din octombrie, în noaptea de sâmbătă spre duminică.
Potrivit Convenţiei fusurilor orare, ceasurile de pe Terra indică acelaşi minut şi aceeaşi secundă peste tot globul, dar diferenţele provind din faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Ora exactă pe Pământ se dă de la meridianul de zero grade, în sens pozitiv către est, acesta trecând prin localitatea britanică Greenwich.
Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului zero. Europa Centrală are fusul orar 1, iar Europa Orientală, fusul orar 2, categorie în care este încadrată și România.
Ora de iarnă este perioada de timp cuprinsă între lunile octombrie şi martie.
Mai simplu spus, sistemul orei de vară/ iarnă presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară, respectiv toamnă pentru a profita cât mai mult de lumina naturală a Soarelui.
Dacă la ora de vară ceasul se dă înainte cu o oră (ora 03:00 devine ora 4:00), iar asta se întâmplă în ultimul weekend din luna martie, la ora de iarnă are loc operațiunea inversă – în ultimul weekend din luna octombrie, ceasurile se dau înapoi cu o oră, ora 04:00 devenind ora 03:00.
Cum ne afectează sănătatea trecerea la ora de iarnă
Dacă în general dormiţi între şapte şi opt ore şi vă culcaţi puţin mai devreme cu o seară înainte, s-ar putea să vă treziţi a doua zi simţindu-vă împrospătaţi.
În schimb, dacă în general dormiţi şase ore, s-ar putea să aveţi probleme în această perioadă cu somnul, mai ales dacă consumaţi cofeină sau alcool aproape de ora de culcare.
În acest din urmă caz, vă veţi simţi mai obosiţi, apatici, lipsiţi de concentrare şi somnolenţi pe durata zilei.
Pe lângă modificările somnului, ne putem confrunta cu astenie, irascibilitate, stări de anxietate, vertij, tulburări de concetrare sau modificarea apetitului.
Pentru cei mai mulți dintre noi, schimbarea timpului în sine nu ne afectează sănătatea. De altfel, unele persoane de-abia conştientizează adaptarea corpului la oboseală şi iritabilitate, astfel de simptome trecând aproape neobservabile.
Pentru alte persoane însă, această schimbare la ora de iarnă poate fi uşor periculoasă, mai ales în cazul în care există probleme subdiacente.
Cei care au deja probleme cu lipsa somnului, trecerea la ora de vară de exemplu, unde este pierdută o oră de somn, devine un punct de cotitură. Studiile arată o creștere generală a atacurilor de cord în zilele după ambele schimbări de timp.
De asemenea, unele studii arată că, timp de câteva săptămâni după trecerea la ora de iarnă, se înregistrează o creştere a numărului de accidente de circulaţie, care vizează în special pietonii şi bicicliştii. Fenomenul nu este cauzat de schimbarea orei în sine, ci faptului că se întunecă tot mai devreme pe zi ce trece, complicând vizibilitatea pe străzi şi şosele.
În concluzie, medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă.
De ce se trece la ora de iarnă?
Mecanismul de schimbare a orei este folosit de România încă din anul 1932.
Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a soarelui. Aceasta a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.
Țările europene au adoptat acest sistem în secolul trecut pentru a economisi energie. Acest sistem a fost folosit mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970.