ORAȘE din România ale căror nume au fost schimbate de comuniști. O superbă stațiune devine „Orașul Stalin”

Un oraș din România al cărui nume a fost schimbat la comanda regimului comunist este Brașov, care a fost redenumit în Orașul Stalin între 1950 și 1960. Această schimbare de nume a fost o formă de omagiu adus liderului sovietic Iosif Stalin și un simbol al influenței sovietice puternice asupra României din acea perioadă.

În plus față de schimbarea numelui, Muntele Tâmpa, care domină orașul, a fost marcat cu numele „Stalin” scris cu arbori, pentru a sublinia noua denumire. În 1960, după moartea lui Stalin și începutul procesului de destalinizare, orașul și-a recăpătat numele de Brașov.

În perioada comunistă, între 1950 și 1960, Brașov a fost redenumit oficial Orașul Stalin în onoarea liderului sovietic Iosif Stalin. Această schimbare a fost parte a campaniei de sovietizare a României, o inițiativă menită să întărească legăturile cu Uniunea Sovietică și să sublinieze influența ideologică și politică sovietică asupra țării.

Muntele Tâmpa a fost marcat cu numele „Stalin” scris cu arbori plantați într-o anumită configurație. Aceste litere erau vizibile de la distanță, ca un simbol puternic al loialității față de regimul comunist și de ideologia sovietică.

În 1960, Brașovul a revenit la denumirea sa istorică, „Orașul Stalin” fiind abandonat în urma acestei schimbări politice. Astăzi, perioada în care Brașovul a purtat numele „Orașul Stalin” este considerată un capitol simbolic al influenței comuniste în România și al încercării de a șterge identitatea culturală tradițională prin impunerea unei ideologii externe.

Care a fost denumirea inițială a orașului Zalău

Un alt oraș al cărui nume a fost schimbat  în perioada comunistă este Zalău. Astăzi, orașul, ce găzduiește aproximativ 56.000 de locuitori, poartă o denumire cu rezonanță maghiară.

Orașul Zalău și-a căpătat acest nume nu cu foarte mult timp în urmă, prin anii ’70, după ce o prim-secretară a vremii și-a dorit înlocuirea numelui de Zălau.

„Prin anii ’70 lucram în biroul profesorului Ştefan Pascu, ajutându-l la o corectură a unei lucrări a dânsului, aflată sub tipar. Secretara a anunţat pe tovarăşa prim-secretar al comitatului Judeţean Sălaj al P.C.R. Această tovarăşă îl ruga pe profesor să ajute Comitetul Judeţean Sălaj să schimbe numele oraşului din Zălau în Zalău. Profesorul Pascu, fost elev al lui Coriolan Suciu, s-a opus la început, afirmând că pronunţia Zălau este românească, dar secretara a spus că este prea ţărănească pentru calitatea (de atunci a oraşului). Şi profesorul a cedat”, a povestit istoricul Nicolae Gudea, de la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Babeş – Bolyai, pentru Adevărul.

FOTO: Pixabay