Atestat documentar în anul 1387, orașul Călan din județul Hunedoara este situat pe locul unei așezări rurale din Dacia Romană, Ydata pe timpul dacilor, Aquae în timpul ocupației romane.
Însă, ceea ce face deosebit orașul Călan este necropola antică pe care o ascunde, în centrul căreia se află mormântul unui războinic, incinerat și înhumat împreună cu armele și cu caii săi.
În anii ’70, arheologii au scos la iveală aici o necropolă antică, pe care au considerat-o romană, datorită numeroaselor vestigii de epocă și a unor monede datate în secolul al doilea. Unul dintre morminte, aflat în zona verde dintre primele două blocuri construite în Călan, pe Strada Florilor, le-a atras atenția specialiștilor.
„Mormântul reprezintă un tip încă necunoscut, după cunoştinţele noastre, pentru teritoriul provinciei Dacia. Este vorba despre un mormânt de incineraţie cu arme. Şi în acest caz rugul a fost în altă parte. Resturile calcinării au fost depuse într-un loc amenajat special. Oasele, cenuşa, armele şi piesele de harnaşament erau depuse la circa 0,90 metri. În jurul depunerii a fost amenajată o platformă din pietre de râu, de formă pătrată, cu latura de 5,20 metri.
Pietrele dispuse pe un singur strat, relativ compact, se aflau la circa 0,80 metri faţă de nivelul actual. În centrul platformei, într-o zonă lipsită de pietre, probabil într-o groapă specială, au fost depuse resturile aduse de la rug (oase, cărbune etc.) şi armele puternic arse, până Ia vitrifiere”, arăta arheologul Victor Eskenasy, în raportul de cercetare din 1976.
Cercetările ulterioare au arătat, potrivit unor arheologi, că mormântul era cu mult mai vechi și ar fi aparținut cel mai probabil unui războinic dac. Tumulul de la Călan se număra, potrivit cronologiei pieselor din inventor, printre descoperirile funerare similare datate în sec. I a. Chr, scrie Adevărul.