Orașul din România care pur și simplu DISPARE. Autoritățile locale sunt îngrijorate de fenomen

Multe dintre orașele mai mici din România se confruntă cu o scădere a populației, dar un oraș anume se confruntă cu probleme mari din acest punct de vedere.

Ce este mai interesant este că această localitate se află la mai puțin de o sută de kilometri de București, în județul Prahova.

Vorbim despre micul oraș Mizil, aflat la 84 de kilometri de București.

ALEGERI 2024 CONSULTĂRI la Cotroceni. Pe cine desemnează Klaus Iohannis PREMIER, în prima zi după expirarea mandatului

10:46

POLITICĂ Victor Negrescu trage un semnal de ALARMĂ: „Democrațiile și justiția socială, sub amenințare” / Demersul vicepreședintelui Parlamentului European

10:44

Aproximativ 13.000 de suflete trăiesc în Mizil, în scădere destul de mare față de recensământul din 2011, când au fost înregistrați 14.312 locuitori.

Ce este și mai îngrijorător este, spun autoritățile, că orașul a început să piardă și din suprafață, nu doar din populație. Localitatea ar fi pierdut cel puțin 14.000 de hectare, notează PlayTech.

Orașul se îndreaptă spre faliment

Autoritățile locale sunt îngrijorate de acest fenomen, început acum 17 ani și care nu dă semne că s-ar opri curând. Astfel, Mizilul devine un oraș pe cale de dispariție.

Un motiv este și infrastructura precară, o mare parte din suprafața orașului fiind, de fapt, formată din adevărate mahalale cu locuințe sociale și cu clădiri ocupate abuziv.

De altfel, este cunoscut faptul că îmbătrânirea populației din zonele urbane mici, mijlocii și medii, este una din cauzele falimentării orașelor, iar fenomenul este deja în plină desfășurare și în alte părți ale lumii, notează sursa citată.

Bineînțeles că o scădere a populației, dar și o îmbătrânire accentuată a acesteia, scade productivitatea, fie că vorbim de comune, orașe sau țări. Iar acest lucru se vede tot mai mult în Mizil.

Schimbarea demografică, obstacol sau oportunitate?

În țara noastră, schimbarea demografică este văzută, de multe ori, ca un obstacol și nu ca o oportunitate, pentru ca angajatorii să folosească în continuare experiența, maturitatea și înțelepciunea vârstnicilor.

Pe baza vârstei legale și reale a pensionării, persoanele cu vârste cuprinse între 60 și 65 de ani sunt deja clasificate ca fiind „bătrâne” și inapte pentru câmpul muncii, lucru care contrastează cu politica forței de muncă a altor țări.

Psihologul Emma Toader a mărturisit pentru Gândul că în România aprecierea lipsește din câmpul muncii, acesta  fiindun factor psihologic foarte important care duce la somatizări, la depresii, la anxietăți, la atacuri de panică, atât în rândul tinerilor, cât și în rândul persoanelor vârstnice, care-și doresc să rămână angajați și să-și continue job-ul. Citește mai mult…

Sursa foto: Wikimedia Commons