Orașul din România cu cei mai triști locuitori. Cu siguranță ai trecut prin această localitate, cel puțin o dată!

Anul acesta, cu ocazia Zilei Tineretului, Consiliul Tineretului din România, alături de alte instituţii, au prezentat rezultatatele studiului „Tineri după pandemie: Oraşe Fericite” şi analiza „Tineri Acasă”. Conform sondajului, cei mai nefericiți sunt constănțenii, iar la polul opus se află ieșenii.

Studiul „Oraşe fericite” a fost realizat pe un eşantion de peste 5.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, din cele şase capitale ale tineretului din România: Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Timişoara, Bacău, Constanţa, Baia Mare şi Iaşi.

Sondajul a măsurat câteva dintre aspectele esenţiale ale vieţii tinerilor:

ACTUALITATE Vasile Bănescu omagiază martirii Revoluției, în contextul situației actuale: „România subminată educațional, în rânjetele populismului trădător”

18:04

ACTUALITATE Victor Ponta: „Angajații ROMÂNI de la Mar-a-Lago sunt cei mai buni ambasadori ai noștri”

18:00

• cât de fericiţi sunt;
• care este gradul de siguranţă pe care îl resimt în oraşul în care trăiesc;
• care sunt lucrurile care pot fi îmbunătăţite.

Sondajul a mai avut în vedere identificarea schimbărilor înregistrate de către tineri în timpul pandemiei şi a modului în care oraşele au contribuit la starea lor de spirit:

• pe o scară de la 1 la 10, media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6.69;
• în medie, tinerii respondenţi punctează nivelul de fericire din oraşele lor cu 5.99/10; gradul de siguranţă resimţit e peste medie (6.63/10), iar pentru proactivitate oraşele au primit un punctaj de 6.25/10;
• nivelul cel mai ridicat de fericire al tinerilor e înregistrat în Iaşi, cel mai redus în Constanţa;
• Cluj-Napoca e perceput drept cel mai curat şi unit oraş, iar Iaşi e perceput ca fiind cel mai accesibil;
• 6 din 10 tineri consideră că oraşele lor s-au adaptat eficient contextului pandemic;
• 2 din 6 tineri ar dori să se implice în viitor în acţiuni de voluntariat pentru a ajuta la dezvoltarea oraşului lor.

Posibilitatea achiziţionării propriei locuinţe este un subiect foarte important, corelat direct de gradul de satisfacţie resimţit de tineri.

Astfel, Consiliul Tineretului din România a realizat analiza „Tineri acasă”, o cercetare ce abordează principalele provocări referitoare la modul în care tinerii locuiesc sau pot obţine o locuinţă potrivită nevoilor lor:

• majoritatea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani locuiesc împreună cu părinţii (57,8%, faţă de 49,4% în medie în UE-27, conform Eurostat), adesea forţat, negăsind alte soluţii locative sustenabile, vârsta medie la care aceştia părăsec locuinţa părintească fiind de 27,9 ani;
• 8,4% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării care utilizează mai mult de 40% din venit pentru cheltuielile cu locuinţa conform datelor Eurostat din anul 2020, aceştia încadrându-se în fenomenul denumit sugestiv «Povara Costului Locuirii»;
• 64,7% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării supraaglomerate, raportat la 27,5% media Uniunii Europene;
• 21,9% dintre tinerii între 15-29 ani din România suferă de lipsa sau precaritatea severă a locuinţei, raportat la 6,5% media Uniunii Europene;
• Costul închirierii a crecut cu 10,1% din 2015 în 2020. O chirie medie pentru o garsonieră în Bucureşti sau Cluj reprezintă 87,3% din salariul minim net, iar chiria pentru un apartament cu două camere, 129,66% din salariul minim net.

„În timp ce 96% din populaţia Românei trăieşte în locuinţe proprietate personală, tinerii se confruntă cu un deficit de locuinţe disponibile la preţuri accesibile. Din păcate, posibilitatea tinerilor de a deţine propria casă este întârziată de lipsa diversităţii opţiunilor. Locuinţa reprezintă unul dintre factorii determinanţi pentru deciziile majore ale tinerilor, printre care menţionez: mutarea din casa părintească, întemeierea unei familii, alegerea momentului pentru a avea copii sau alegerea oraşului în care să locuiască. Stabilitatea şi siguranţa reprezintă nu doar dorinţe ale tinerilor, ci nevoi de baza ce trebuie adresate cu prioritate”, a declarat Gabriel Carnariu, preşedintele Consiliului Tineretului din România, citat de Mediafax.

Constanța / FOTO – Facebook

Studiul „Tineri după pandemie: Oraşe Fericite” a fost realizat de Consiliul Tineretului din România, Grupul PONT, Federația Tinerilor din Cluj și Banca Comercială Română, în calitate de membri ai Guvernanței Programului „Capitala Tineretului din România”.

Autor

Marian Popescu

Marian Popescu este pasionat de tot ce înseamnă jurnalism, de-a lungul timpului activând în tv, radio și mai ales în presa online. După ce a absolvit o facultate de profil, a scris pentru site-uri ... vezi toate articolele