„Pământ pentru pace”. Kremlinul își respectă agenda și nu face concesii: „Putin vrea să arate că America, NATO și Occidentul sunt slabe și indecise”

Atacurile cu drone și rachete lansate de Rusia după alegerile din SUA au crescut în intensitate. Au fost uciși civili, a fost distrus încă un baraj, iar armata lui Putin se apropie de orașul Pokovsk. Armata rusă pregătește o nouă ofensivă, trupe nord-coreene au apărut în scenariu, iar Vladimir Putin l-a felicitat pe Donald Trump pentru victorie, dar a dat de înțeles că va sta la o masă a negocierilor doar dacă SUA inițiază discuții, renunță la sancțiuni și refuză să ofere orice sprijin suplimentar Ucrainei.

Cu alte cuvinte, SUA ar trebui să accepte o victorie a Rusiei, notează Anne Applebaum pentru The Atlantic.

Între timp, televiziunea de stat rusă a salutat știrile despre alegerile din SUA, arătând cu bucurie fotografii semi-nud ale Melaniei Trump pe cel mai vizionat canal din Rusia lui Putin.

ACTUALITATE Calendar Bacalaureat 2025. Când se înscriu elevii pentru probele de competențe și cele scrise. Când se vor afișa rezultatele

12:44

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Dacă vine un președinte interimar, șeful României este CIOLACU”

12:36

Cum va răspunde noua administrație americană? Ce ar trebui să mai facă administrația Biden?

Noua echipă de la Casa Albă se va confrunta imediat cu aceeași dilemă pe care au întâlnit-o toți ceilalți, consideră jurnalista Anne Applebaum.

„Pământ pentru pace” sună frumos, dar președintele Rusiei nu luptă pentru pământ. Putin luptă nu pentru a cuceri Pokrovsk, ci pentru a distruge Ucraina ca națiune. El vrea să arate propriului său popor că aspirațiile democratice ale Ucrainei sunt fără speranță.

El vrea să demonstreze că o serie întreagă de legi și norme internaționale, inclusiv Carta Națiunilor Unite și convențiile de la Geneva, nu mai contează. Scopul lui nu este să aibă pace, ci să construiască lagăre de concentrare, să tortureze civili, să răpească 20.000 de copii ucraineni și să scape cu asta – ceea ce, până acum, a făcut.

Putin mai vrea să arate că America, NATO și Occidentul sunt slabe și indecise, indiferent de cine este președinte, și că regimul său brutal reprezintă un fel de nou standard global. Și acum, desigur, trebuie să-i arate și țării că aproape trei ani de lupte au avut un anumit scop, având în vedere că acest război costisitor, sângeros și prelungit, descris oficial ca nimic mai mult decât o „operație militară specială”, trebuia să se încheie în câteva zile.

Poate că Putin ar putea fi interesat să oprească lupta pentru o perioadă de timp. Poate că ar putea fi amenințat să-și oprească avansul sau mituit cu o ofertă de scutire a sancțiunilor.

Dar orice tratat de încetare a focului care nu pune vreun obstacol – garanții de securitate, trupe NATO în Ucraina, reînarmare majoră – în calea unei alte invazii va eșua mai devreme sau mai târziu, pentru că pur și simplu va oferi Rusiei o oportunitate de a se odihni, de a se înarma corespunzător și de a relua, mai târziu, urmărirea acelorași obiective”, mai scrie jurnalista.

„O invadare a unui stat NATO devine imaginabilă”

Anne Applebaum este de părere că Vladimir Putin va înceta cu adevărat lupta doar dacă pierde războiul, pierde puterea sau pierde controlul asupra economiei sale. Și, în context, există o mulțime de dovezi că se teme de toate trei variantele, în ciuda faptului că trupele sale avansează lent.

„Nu ar fi importat mii de soldați nord-coreeni dacă ar fi avut un număr infinit de ruși care să îi înlocuiască pe cei peste 600.000 de soldați pe care i-a pierdut din cauza rănirii sau decesului.

• Nu i-ar fi plătit pe youtuberii americani pentru a promova propaganda antiucraineană dacă nu ar fi fost îngrijorat de sprijinul continuu al publicului american pentru Ucraina.
• Economia țării este în dificultate: inflația crește rapid, ratele dobânzilor din Rusia sunt acum la 21%.
• Industriile rusești, deosebit de vulnerabile la sancțiuni, cum ar fi gazul natural lichefiat, suferă.
• Marina Rusiei a fost umilită în Marea Neagră.
• Armata rusă încă nu a recucerit teritoriul pierdut în provincia rusă Kursk, cucerit de ucraineni vara trecută.

Când următorul președinte al SUA, secretarul Apărării și secretarul de stat vor prelua mandatul, ei vor descoperi că se confruntă cu aceleași alegeri pe care le-a făcut actuala administrație.

Aceștia pot spori agonia lui Putin, folosind instrumente economice, politice și militare, asigurându-se că încetează lupta. Sau îl pot lăsa să câștige, repede sau încet. Dar o victorie a Rusiei nu va face Europa mai sigură sau SUA mai puternice.

În schimb, costurile vor crește: o criză masivă a refugiaților, o cursă a înarmărilor și, eventual, o nouă rundă de proliferare nucleară ar putea urma, pe măsură ce democrațiile europene și asiatice evaluează noul nivel de pericol din lumea autocratică. O invadare a Taiwanului devine mai probabilă. O invadare a unui stat NATO devine imaginabilă”, avertizează Anne Applebaum.

„Aceasta este ultima șansă a lui Biden de a permite Ucrainei să efectueze lovituri la distanță lungă împotriva țintelor din interiorul Rusiei”

În ultimele două luni ale președinției sale, Joe Biden – împreună cu aliații europeni ai Ucrainei – va avea o ultimă șansă de a bloca Rusia cu putere, de a răspunde la escaladarea extraordinară ruso-coreeană și de a stabiliza prima linie ucraineană, mai notează jurnalista de la The Atlantic.

„Aceasta este ultima șansă a lui Biden de a permite Ucrainei să efectueze lovituri la distanță lungă împotriva țintelor din interiorul Rusiei. Deși rușii pot lovi orice țintă, militară sau civilă, oriunde în Ucraina și în orice moment, ucrainenii s-au limitat la propriile drone. Au avut câteva succese uimitoare – operațiunile lor cu drone sunt acum cele mai sofisticate din lume – inclusiv lovirea unor fabrici militare din toată Rusia și mai multe ținte, la Moscova, în această săptămână.

• Dar pentru a opri atacurile asupra orașelor lor și pentru a împiedica armata rusă să mute trupele și echipamentele către granițele lor, trebuie să poată folosi rachete pentru a lovi bazele aeriene și centrele logistice din interiorul Rusiei.
• Și mai importantă este problema banilor. Biden trebuie să preseze pe europeni, de urgență, nevoia de a transfera la Kiev activele rusești înghețate — nu doar dobânda, ci și capitalul.

Acești bani – peste 300 de miliarde de dolari – pot fi folosiți pentru a cumpăra arme, pentru a reconstrui țara și pentru a menține economia în funcțiune timp de multe luni. Majoritatea acestor bani se află în instituții europene ai căror lideri au amânat luarea deciziilor finale în acest sens de teamă că Rusia va da riposta companiilor europene, în special companiilor franceze și germane care au încă active în Rusia”, mai scrie Anne Applebaum.

Timpul se scurge

Timpul se scurge. „Poate că administrația Trump va menține sancțiunile împotriva Rusiei, dar poate că nu”, continuă Anne Applebaum.

„Echipa lui Biden spune că va accelera livrarea armelor și resurselor rămase, pe care Congresul le-a desemnat deja pentru Ucraina.

Obiectivele ar trebui să fie stabilizarea primelor linii și prevenirea prăbușirii moralului ucrainean. Să ofere sprijin pe termen lung, inclusiv piese de schimb, astfel încât reparațiile și întreținerea sistemelor de arme existente să poată continua. Și, mai ales, să lovească trupele nord-coreene din Kursk.

Este foarte important ca întreaga conducere nord-coreeană să perceapă această escapadă ca un eșec catastrofal, să înțeleagă asta cât mai repede posibil, astfel încât să nu fie trimise mai multe trupe în viitor.

Ce urmează? Alegerile și mizele rămân foarte asemănătoare cu acelea din februarie 2022. Fie provocăm suficientă presiune economică și dureri militare pentru a convinge Rusia că războiul nu poate fi câștigat niciodată, fie ne ocupăm de ceea ce este mult mai de rău și mult mai costisitor, respectiv consecințele pierderii Ucrainei.

Biden mai are câteva săptămâni pentru a face diferența. Apoi, Trump va decide dacă va ajuta Ucraina să reușească și să supraviețuiască sau dacă va împinge Ucraina către prăpastie”, încheie Anne Applebaum.

CITEȘTE ȘI:

Putin, între Teheran și Tel Aviv. Trocul militar cu Iranul nu a distrus, încă, PRIETENIA cu Netanyahu

De ce a trimis Coreea de Nord trupe în sprijinul lui Putin? „Un dictator, ca un miner aflat în mină, nu poate face decât o singură GREȘEALĂ”

Moscova nu a declanșat PETRECEREA după victoria lui Trump. Cum s-a ajuns de la „omul nostru de la Casa Albă” la „o oarecare dezamăgire”

Netanyahu, în timpul ceremoniei de comemorare a atacului Hamas din 7 octombrie 2023: „Loviturile din Iran au fost precise, au atins toate obiectivele”

Trecerea Rubiconului. Putin și dictatorul nord-coreean Kim Jong-un joacă ALL IN în Ucraina? „O problemă foarte, foarte gravă”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele