„Parlamentul este obligat să dezbată și să voteze într-un timp scurt moțiunea de cenzură”. Motivarea deciziei CCR, publicată în Monitorul Oficial (DOCUMENT)

Odată demarată procedura, Parlamentul este obligat să dezbată și să voteze într-un timp scurt moțiunea de cenzură, se arată în motivarea deciziei Curții Constituționale a României, luată după sesizarea Guvernului privind existența unui conflict constituțional, după ce PSD a depus moțiunea în sesiune extraordinară.

Judecătorii Curții Constitituționale a Românei (CCR) au decis, în 14 septembrie, după analiza sesizării premierului, că nu există un conflict constituțional între Parlament și Guvern și că moțiunea de cenzură poate fi depusă în orice tip de sesiune.

Moțiunea „Guvernul PNL, de la pandemie la pande-mită generalizată. Belşug în buzunarele clientelei PNL, sărăcie în buzunarele românilor”, semnată de către 205 parlamentari (133 deputaţi şi 72 senatori) PSD, a fost prezentată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 20 august, ulterior Parlamentul a fost convocat în 31 august, însă nu a existat cvorum, astfel că nu s-a mai ajuns la vot. În sală au fost prezenți 170 de senatori și deputați, din totalul de 465.

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

ACTUALITATE Victor Ponta: „Am stat la masă cu o persoană care avea o avere mai MARE decât PIB-ul României”

17:00

„Moțiunea de cenzură a fost depusă, în mod corect, într-o sesiune extraordinară”

„Având în vedere cele expuse, Curtea constată că moțiunea de cenzură a fost depusă, în mod corect, într-o sesiune extraordinară convocată separat pentru cele două Camere ale Parlamentului și că au fost respectate termenul de prezentare a acesteia în ședință comună a celor două Camere, precum și termenele de dezbatere și vot. Caracterul inadecvat al conţinutului Deciziilor preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului nr.3/2020 şi 4/2020 a fost corectat prin Decizia preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului nr.5/2020, ceea ce demonstrează că Parlamentul a reuşit să se autoregleze, motiv pentru care nu este necesară intervenţia Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.417 din 3 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.825 din 10 octombrie 2019, par.107]”, se arată în motivarea deciziei.

Pe de altă parte, în motivarea deciziei, publicată vineri, 23 octombrie, în Monitorul Oficial, CCR subliniază că traseul legislativ trebuie finalizat, prin vot.

Faptul că, ulterior, în şedinţa comună de dezbatere şi vot convocată pentru data de 31 august 2020, plenul reunit al celor două Camere nu a avut cvorum pentru dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură, drept pentru care aceasta a fost amânată, reprezintă un aspect care excedează competenței Curții Constituționale, însă Parlamentul este obligat să dezbată și să voteze într-un timp scurt moțiunea de cenzură, chiar în cursul sesiunii ordinare deja începute, pentru că, odată depusă, moţiunea de cenzură trebuie prezentată, dezbătută şi votată”,

se arată în documentul publicat în Monitorul Oficial nr. nr 980 din 23 octombrie.

Judecătorii constituționali fac referire la o decizie luată în urmă cu zece ani, Decizia nr.1525 din 24 noiembrie 2010, după ce moțiunea de cenzură cu titlul „Legea Educaţiei Naţionale, o lege anti-educaţie şi anti-românească”, depusă de 137 deputaţi şi senatori, în 29 octombrie 2010, nu a mai fost dezbătută, ca urmare a retragerii a 72 de semnături.

Art. 113 din Constituția României stabilește procedura moțiunii de cenzură.

• (1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
• (2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.
• (3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
• (4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114.

Printr-un astfel de procedeu, „este dusă în ridicol procedura moțiunii de cenzură și se promovează încălcarea Constituției”

În opinia separată atașată deciziei, judecătoarele CCR Livia Doina Stanciu și Elena-Simina Tănăsescu, consideră că „cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Guvernul României, pe de o parte, și Parlamentul României, pe de altă parte, trebuia respinsă ca inadmisibilă și nu analizată pe fond, iar motivarea acesteia trebuia să se limiteze strict la susținerea acestui dispozitiv, având în vedere, pe de o parte, efectele juridice ale deciziilor Curții Constituționale iar, pe de altă parte, regimul juridic al cauzelor de inadmisibilitate”.

Judecătoarele fac referire la decizia inițială de convocare a ședinței extraordinare pentru o zi și susțin, în acord cu opinia majoritară, că ea poate fi inițiată chiar și în cadrul unei sesiuni extraordinare a Parlamentului.

„În schimb, spre deosebire de opinia majoritară considerăm că, faptul că această moțiune de cenzură nu a fost dezbătută și procedura parlamentară nu a fost finalizată în cadrul respectivei sesiuni extraordinare a Parlamentului încalcă prevederile art.113 din Constituție. Dacă această moțiune de cenzură ar fi fost inițiată cu scopul de a demite Guvernul, adică pentru a da efectivitate normei constituționale care configurează moțiunea de cenzură ca o formă de control parlamentar ce poate conduce la o sancțiune clară pentru executiv, ea ar fi trebuit să fie dezbătută și supusă la vot în cadrul aceleiași sesiuni extraordinare. Numai că un astfel de curs al acțiunilor din Parlament nu pare a fi fost posibil, de vreme ce sesiunea extraordinară nu a fost convocată pentru o durată care să permită derularea procedural constituțională a etapelor specifice ale unei moțiuni de cenzură, ci a fost convocată doar pentru o zi, adică doar pentru a permite citirea moțiunii de cenzura în plen.

Altfel spus, moțiunea de cenzură a fost inițiată doar pentru a fi inițiată, jocandi causa, și nu pentru a produce efectul juridic al unei eventuale demiteri a Guvernului. Pentru toate aceste motive, conflictul dedus Curții Constituționale este doar unul politic și nu juridic”, argumentează judecătoarele CCR.

„Nu este mai puțin adevărat că printr-un astfel de procedeu, profund original și de plano contrar Constituției, este dusă în ridicol procedura moțiunii de cenzură și se promovează încălcarea Constituției, căci se lasă impresia că o astfel de aparentă moțiune de cenzură ar mai putea fi dezbătută ori votată în altă sesiune parlamentară decât cea în care a fost inițiată. Aceasta în condițiile în care alin.(3) al art.113 din Constituție reglementează imperativ faptul că „Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.” Atâta vreme cât sesiunea extraordinară în cadrul căreia a fost inițiată moțiunea de cenzură nu a durat nici măcar cele 3 zile imperativ și minim impuse de Constituție, este vădită nu doar natura iluzorie a acestei așa-zise moțiuni de cenzură, ci și profundul și văditul dispreț al inițiatorilor ei față de normele constituționale”, argumenează judecătoarele Livia Doina Stanciu și Elena-Simina Tănăsescu.

Decizii în așteptare din partea PSD

După anunțatarea deciziei, în 14 septembrie, atât inițiatorii moțiunii, PSD, cât și cei ai sesizării, Guvernul, anunțau că așteaptă motivarea oficială, pentru a hotărî pașii de urmat.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, declara atunci că social-democraţii vor decide, după motivarea deciziei CCR, dacă vor merge mai departe cu moţiunea de cenzură pe care au depus-o în sesiune parlamentară extraordinară.

„Am citit comunicatul CCR, aşteptăm motivarea apoi, împreună cu colegii mei, vom lua o decizie politică privind oportunitatea continuării demersului (cu privire la moţiunea de cenzură depusă – n.r.). În schimb, am văzut din alocările din HG costul moţiunii de către o anumită formaţiune politică care a primit la această alocare suma de 130 de milioane de lei. Pentru noi lucrurile încep să se limpezească din ce în ce mai mult. Vom vedea şi parlamentarii care nu au votat ce funcţii şi pe ce liste se vor regăsi. Categoric ale PNL. (…) Nu vreau să am o opinie până nu citesc motivarea şi nu am o discuţie cu colegii mei şi o negociere în Parlament cu celelalte forţe politice, să vedem, mai sunt alocări de sume, mai sunt parlamentari să se regăsească pe listele PNL. Este un joc politic deschis pe care eu, în acest moment, nu vreau să mă antepronunţ”, a spus Ciolacu, într-o conferinţă de presă la finalul şedinţei Consiliului Politic Naţional al PSD, citat de Agerpres.

Și premierul declara în 14 septembrie că aşteaptă o comunicare oficială a CCR privind decizia luată. „Din informaţiile care au răzbătut de la Curtea Constituţională, ei consideră că nu există conflict juridic, adică nu s-au pronunţat pe fond. (…) Nu este o decizie nici în favoarea, nici în defavoarea PNL sau a Guvernului, este o decizie că ei au considerat că nu e conflict ca să nu se pronunţe pe fond”, a spus premierul, ca răspuns la întrebările presei

„Punctul nostru de vedere l-am exprimat de atunci: este neconstituţional să depui moţiune de cenzură în vacanţa parlamentară. Ca să nu mai spun, într-o sesiune extraordinară depui moţiune, în altă sesiune extraordinară vrei să dezbaţi moţiunea, iar acum ar fi culmea să se mai… Nouă nu ne e frică, dacă PSD-ul vrea să continue procedura, să o continue, îi aşteptăm. Până una alta, le readuc aminte că nici măcar n-au fost în stare să asigure cvorumul”, a afirmat Orban, citat de Hotnews.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele