Deputaţii au adoptat, decizional, un proiect pentru modificarea şi completarea Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor. Actul normativ merge la promulgare.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, în sensul clarificării unor termeni şi expresii utilizate în cuprinsul legii, introducerea noţiunii de raport privind cerinţele minime de conformare a unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero, denumit raport de conformare nZEB, completarea informaţiilor cuprinse în certificatul de performanţă energetică luând în considerare stabilirea clasei de performanţă energetică în funcţie de consumul specific de energie primară şi cantitatea de emisii echivalent CO², completarea tipurilor de funcţiuni ale clădirilor şi a indicatorilor de performanţă.
„Creşterea performanţei energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie şi prin reabilitarea termică a clădirilor existente, precum şi informarea corectă a proprietarilor/administratorilor clădirilor prin certificatul de performanţă energetică reprezintă acţiuni de interes public major şi general în contextul economisirii energiei şi al decarbonării în clădiri, al îmbunătăţirii cadrului urban construit şi al protecţiei mediului”, conform propunerii legislative.
Conform legii adoptate de Parlament, noile sisteme de încălzire permise includ:
Obiectivele legii includ:
Pentru clădirile noi/ansamblurile de clădiri noi, prin certificatul de urbanism emis de autorităţile administraţiei publice competente, în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire pentru executarea lucrărilor de construcţii, pe lângă obligativitatea respectării cerinţelor minime de performanţă energetică va fi solicitat şi raportul de conformare nZEB, mai spune sursa menţionată.
Totodată, în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire pentru executarea lucrărilor de construcţii, pentru verificarea respectării cerinţelor minime de performanţă energetică pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire trebuie să conţină şi raportul de conformare nZEB.
„La instalarea, înlocuirea sau modernizarea unui sistem sau subsistem tehnic existent al unei clădiri/ansamblu de clădiri, integrarea funcţională corectă în sistem a părţii modificate şi, după caz, a sistemului complet modificat va fi evaluată de experţi atestaţi de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Rezultatele documentate vor fi transmise de către aceştia proprietarului/ administratorului clădirii, sub forma unui raport de expertiză tehnică, pentru a rămâne disponibile şi a putea fi folosite în scopul verificării conformităţii cu cerinţele minime referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor stabilite potrivit art. 13 alin. (1) şi în scopul eliberării de certificate de performanţă energetică. Raportul de expertiză asupra sistemului modificat va fi menţionat şi în foaia de parcurs a clădirii”, prevede propunerea legislativă.
Pe baza rezultatului evaluării performanţei energetice globale a sistemului tehnic al clădirii/a părţii modificate din acesta, expertul tehnic poate recomanda, în raportul de expertiză, emiterea unui nou certificat de performanţă energetică în cazul în care consumul mediu anual înregistrat în ultimii 3 ani s-a modificat cu minimum 25%.
Nivelul consumului total de energie primară pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabileşte prin reglementări tehnice. Ponderea de utilizare a energiei din surse regenerabile este de 30% din energia primară totală consumată calculată conform metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, indiferent de funcţiunile clădirilor şi de potenţialul zonelor în care se află amplasate.
„Pentru încadrarea (…) privind realizarea clădirilor noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero, prin certificatul de urbanism emis de autorităţile administraţiei publice locale competente în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire, se va solicita un raport de conformare nZEB care să ateste încadrarea consumului total de energie primară în nivelurile prevăzute în metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, mai spune propunerea de lege.
Finanţarea elaborării planurilor de către autorităţile administraţiei publice locale se asigură astfel: a) din bugetele proprii; b) din fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene, în conformitate cu regulamentele şi procedurile de accesare a acestor fonduri şi în condiţiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaţionale; c) din fonduri mixte, inclusiv rezultate din parteneriate public – privat; d) din alte surse legal constituite.
Economia de energie care este cuantificată, prin compararea performanţei energetice înainte şi după renovare, cu respectarea condiţiilor normate pentru ocupare umană pentru utilizatori în ambele situaţii.
Certificatele de performanţă energetică emise fără cod unic de înregistrare emis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei sunt nule de drept.
Conform proiectul, „prin excepţie, în cazul clădirilor care se vând înainte de efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor, investitorul/ proprietarul/ administratorul pune la dispoziţia cumpărătorului date/informaţii referitoare la performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire nerecepţionate sub forma unui certificat fără cod unic de identificare şi fără să îl înregistreze în baza naţională de date, urmând ca la recepţia la terminarea lucrărilor să se aplice prevederile alin. (1).”
În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon sunt efectuate inspecţii periodice, la intervale de 2 ani, la părţile accesibile ale sistemelor de încălzire a spaţiului echipate cu cazane şi ale sistemelor combinate de încălzire şi ventilare a spaţiului, cu o putere nominală utilă de peste 70 kW, precum generatorul de căldură, sistemul de control şi pompa/pompele de circulaţie utilizate pentru încălzirea clădirilor şi conductele, amortizoarele sau filtrele de aer utilizate pentru tratarea aerului, pentru a asigura funcţionarea sistemelor în mod eficace şi eficient în toate condiţiile.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 11 martie, iar Camera Deputaților a votat decisiv pentru adoptarea lui, urmând acum să fie promulgat de către preşedintele Klaus Iohannis.
CITEȘTE ȘI:
e-TVA ar putea fi amânat cu 6 luni / Marcel BOLOȘ: Nu vom renunța la mecanism, e absolut necesar