Prima pagină » Actualitate » România, pe locul 6 în topul mondial al PAȘAPOARTELOR. Ce înseamnă acest statut pentru românii din diaspora. ”Avantaje care simplifică major viața”

România, pe locul 6 în topul mondial al PAȘAPOARTELOR. Ce înseamnă acest statut pentru românii din diaspora. ”Avantaje care simplifică major viața”

Pașaportul românesc este unul dintre cele mai puternice documente de călătorie din lume. România va ocupa locul șase în top, după ce a fost acceptată în programul Visa Waiver, iar românii vor avea acces în Statele Unite ale Americii fără viză. 

Pentru cei care locuiesc în străinătate, acest progres reprezintă nu doar o victorie simbolică, ci și una practică. Extinderea libertății de mișcare înseamnă mai puține bariere administrative și un acces mai rapid la oportunități de călătorie, studiu sau muncă.

Această realizare arată că pașaportul românesc nu mai este doar un simplu document de călătorie, ci și un simbol al libertății și al statutului pe care România l-a dobândit pe plan global. Pentru românii din țară și diaspora, puterea acestui document deschide uși, creează oportunități și consolidează sentimentul de mândrie națională.

Cercetător român la Oxford: ”Este o schimbare semnificativă față de generațiile anterioare”

Ștefan Dascălu, cercetător român în domeniul biomedical la Oxford, a vorbit despre impactul pe care acest avantaj îl are atât la nivel personal, cât și profesional.

„Mă bucur să trăiesc într-o perioadă în care pașaportul românesc oferă acces la atât de multe facilități internaționale. Este o schimbare semnificativă față de generațiile anterioare, care nu aveau această libertate de mișcare. Faptul că putem călători liber în toate țările UE, cu atât mai mult că suntem şi în Schengen, este un lucru extraordinar. Mai mult, acum putem călători și în SUA fără viză, iar aceste avantaje constituie o simplificare majoră a vieții personale și profesionale, cu atât mai mult în contextul în care România are o diasporă numeroasă, de peste patru milioane de oameni, conform unor estimări. Pentru mine, în activitatea profesională de cercetător în domeniul biomedical, aceste avantaje facilitează participarea la conferințe și ușurează colaborările cu parteneri și colegi din alte țări”, a declarat Ștefan Dascălu, cercetător român la Oxford, într-un interviu acordat pentru Gândul.
Ștefan Dascălu subliniază că statutul pașaportul este un factor important în mediul academic internațional, care este, de regulă, foarte mobil.
„Am avut colegi sau cunoștințe din alte țări care au întâmpinat dificultăți în obținerea vizelor pentru călătorii, fie ele academice sau profesionale. Aceste impedimente sau restricții le-au limitat oportunitățile, iar în unele cazuri aceștia chiar au pierdut șansa de a participa la evenimente importante sau au ratat oportunități profesionale semnificative. Mediul academic este unul foarte «mobil», de regulă, iar dezavantajele aduse de un pașaport mai slab pot fi adesea majore. Comparativ, pașaportul românesc mi-a oferit multă libertate și flexibilitate, pe care le-am putut valorifica din punct de vedere profesional și personal”, a explicat el.

Ștefan Dascălu, cercetător român la Oxford

În opinia cercetătorului, pașaportului românesc poate fi un instrument important pentru îmbunătățirea imaginii țării.

„Accesul extins la călătoriile în alte țări reflectă nu doar relațiile diplomatice solide, ci și potențialul României ca partener internațional de încredere. Totodată, mediul de afaceri are numai de câștigat, deoarece orice cooperare sau idee de afacere internațională va beneficia de acest lucru. Totodată, prin promovarea unei imagini pozitive și prin facilitarea schimburilor internaționale, România ar putea să-și consolideze poziția pe scena globală”, a menționat el.

Cercetătorul prevede un viitor promițător pentru statutul pașaportului românesc, subliniind totodată și importanța eforturilor diplomatice.
„Statutul pașaportului românesc depinde în mare măsură de continuarea eforturilor diplomatice și de menținerea relațiilor internaționale bune. Un exemplu relevant, din experiență proprie, este în Marea Britanie, unde locuiesc acum. Aici, Ambasada României, sub conducerea doamnei ambasador Laura Popescu, a avut contribuții semnificative la întărirea relațiilor româno-britanice, cu atât mai mult în contextul post-Brexit. Au existat numeroase evenimente, inclusiv întâlniri bilaterale, cu participarea miniștrilor de externe și a liderilor din comunitatea românească. Am avut ocazia să particip la unul dintre aceste evenimente și am observat impactul pozitiv al acestor dialoguri. Astfel de inițiative contribuie la consolidarea relațiilor diplomatice și la îmbunătățirea percepției asupra României la nivel internațional. Sunt optimist că prin eforturile și sprijinul Ministerului Afacerilor Externe și al diplomaților talentați și profesioniști, poziția pașaportului românesc are șanse nu doar să rămână competitivă, ba chiar să se îmbunătățească în viitor”, a concluzionat Ștefan Dascălu.

Româncă stabilită în Franța de 25 de ani: Călătoria fără vize în SUA ”oferă o putere în plus pașaportului românesc”

Petronela Caso, românca originară din Piatra-Neamț, locuiește în Franța de 25 de ani și este implicată în numeroase acțiuni și proiecte, atât în Franța, cât și în România. În prezent, viața ei se împarte între Franța, România și New York, unde locuiește fiica sa.

Într-un interviu pentru Gândul, Petronela Caso a vorbit atât despre beneficiile, cât și despre neajunsurile legislative legate de pașaportul românesc.

„Am înțeles că, într-adevăr, în România, cetățenii și instituțiile se găsesc într-un entuziasm particular cu privire la puterea pașaportului românesc, cu atât mai mult datorat evenimentului acesta care va avea loc începând cu luna martie, prin faptul că românii vor putea pleca în Statele Unite prin sistemul ESTA, deci fără viză. Și cred că acest lucru oferă o putere în plus acestui document, care este pașaportul.

Dar, mai întâi, cred că ar trebui să fixăm un pic care este rolul acestui document, care este pașaportul, și, așa cum știm, pașaportul este un document oficial emis de autoritățile unui stat, care atestă identitatea și cetățenia titularului. El este necesar pentru călătorii internaționale, iar puterea acestui pașaport este determinată de numărul de țări în care deținătorul poate călători fără viză sau cu viză la sosire. Pornind de la această definiție, putem să găsim care sunt avantajele pașaportului românesc și cum poate el să determine imaginea țării prin prisma influenței și a puterii pe care o are”, a declarat Petronela Caso.

Petronela Caso, o româncă stabilită în Franța

„Avantajele pașaportului românesc cred că, la ora actuală, constau în faptul că avem acces fără viză în peste 170 de țări și, iată, mai recent, mai nou, începând cu luna martie, vom putea călători inclusiv în Statele Unite. Dar nu trebuie să uităm că există și acest spațiu Schengen care a determinat, în același timp, începând cu 1 ianuarie 2025, accesul liber în spațiul Schengen și pe cale terestră, deci fără restricții de călătorie, în toate țările Europei”, a detaliat ea.

„Suntem într-un moment favorabil”

În acest context, Petronela Caso consideră că „este un moment foarte oportun să se discute despre semnificația libertății de circulație în prezent, mai ales având în vedere că România a trecut printr-o experiență dureroasă, în care cetățenii nu aveau pașaport și nu puteau călători. Acum, însă, nu vorbim doar despre pașaport, ci și despre puterea acestuia ca act de identitate și permis de călătorie pentru cetățenii români”.

„Ce avantaje am avea: În primul rând, libertatea de mișcare. Apoi sunt drepturi în Uniunea Europeană, cu posibilitatea de a locui, de a lucra, de a studia în oricare alt stat membru al Uniunii Europene. Putem să avem acces la beneficii sociale și la educație. În celelalte state membre ale Uniunii Europene, avem beneficii economice, putem să avem acces pe piețe de muncă competitive și oportunități economice extinse, avem posibilitatea simplificării proceselor bancare și de afaceri în Uniunea Europeană și, cu toate acestea, mai larg, se poate vorbi poate de o recunoaștere internațională că, iată, vorbim de un pașaport cu scor ridicat.

Ce înseamnă să nu ai un pașaport atât de puternic: Dacă pot fi restricții de călătorie, avem o mobilitate mai redusă, iar dreptul de a circula și libertatea de circulație sunt foarte importante pentru cetățenii Uniunii Europene. Impactul economic și profesional poate fi mai redus în multe țări, astfel încât accesul poate fi restricționat la piața muncii, la afacerile internaționale și chiar costuri suplimentare de călătorie. Cred că suntem într-un moment favorabil”, a precizat Petronela Caso.

Petronela Caso

„Eu locuiesc în Franța, am și pașaport francez, deci am dublă cetățenie, franceză și română. Pașaportul francez este pe locul trei, dar, iată, și România se bucură de o putere mare a pașaportului, clasându-se pe locul șase. E adevărat că ne găsim într-o perspectivă pozitivă și o perioadă pozitivă care conferă libertate de circulație și de exprimare atât pe plan economic, afaceri, social și drepturi cetățenilor României”, a mai precizat românca stabilită în Franța.

„Pașaportul CRDS – o barieră pentru românii din diaspora”

Totuși, Petronela Caso atrage atenția asupra unui aspect mai puțin discutat – situația românilor care dețin pașaportul CRDS, destinat celor cu domiciliul în străinătate.

„Există o lege prin care cetățenii români primesc așa-numitul pașaport cu domiciliul în străinătate. Acest pașaport, care prescurtat se numește CRDS, reprezintă o categorie de oameni care, prin obținerea acestui pașaport cu mențiunea «domiciliu în străinătate», presupune predarea cărții de identitate românești, fapt ce reprezintă nu numai o serie de dezavantaje, ci și abuzuri și discriminări în ceea ce privește exercitarea drepturilor și libertăților în România”, a declarat ea.

Petronela Caso a evidențiat că pașaportul CRDS restricționează dreptul cetățenilor de a candida în orice alegeri din România. De asemenea, ea a subliniat necesitatea revizuirii acestei situații, astfel încât cetățenii români cu domiciliul în străinătate să poată reprezenta interesele diasporei.

„Avem de-a face cu o situație pe care eu o consider alarmantă, în care, deși putem domicilia și călători în Uniunea Europeană și în foarte multe țări ale lumii, în Uniunea Europeană putem să circulăm doar pe baza buletinului de identitate. Dar, iată, că avem și dezavantaje, precum imposibilitatea de a vota în România, de exemplu, la alegerile locale, sau de a candida la funcții politice”, a explicat românca stabilită în Franța

Petronela Caso a menționat, de asemenea, alte dezavantaje, precum accesul limitat la serviciile publice și sociale din România și procedurile administrative extrem de complexe necesare pentru repatriere sau schimbarea statutului.

„De exemplu, cineva care își dorește să se repatrieze, să declare domiciliul în țară, trebuie să treacă printr-o serie de proceduri administrative extrem de complexe și, de asemenea, sunt și probleme fiscale și financiare. Ar exista niște soluții și acestea nu stau decât în reformarea legislației pentru egalizarea drepturilor între cetățenii cu pașaportul CRDS și cei cu domiciliul în România”, a precizat ea.

În ciuda puterii internaționale a pașaportului românesc, care permite accesul fără viză în peste 175 de țări, Petronela Caso afirmă că punctele slabe ale legislației actuale diminuează această realizare.

„E adevărat că pașaportul românesc participă la îmbunătățirea imaginii României la exterior, printr-o mobilitate internațională sporită, prin promovarea valorilor europene și prin contribuția diasporei. Pentru că, cine beneficiază cel mai mult de documentele acestea de călătorie, dacă nu românii care se află în afara granițelor țării, deci această categorie, diaspora. Dar iată că există niște puncte slabe ale pașaportului românesc printr-o legislație care defavorizează o anumită categorie a cetățenilor. Acest pașaport al românilor cu domiciliul în străinătate”, a mai spus Petronela Caso, românca stabilită în Franța.

În concluzie, Petronela Caso a subliniat că pașaportul românesc oferă beneficii semnificative pe plan internațional și joacă un rol esențial în promovarea imaginii României. Totuși, ea consideră că îmbunătățirea legislației și eliminarea inechităților pentru cetățenii care dețin pașaportul CRDS ar fi esențiale pentru a consolida legătura dintre România și cetățenii săi, în special cei din diaspora.

Student român la Universitatea Luiss Guido Carli: ”E o șansă pentru noi să ieșim în față”

Luca Ghencea, student la Universitatea Luiss Guido Carli din Italia, consideră că această reușită reprezintă un pas semnificativ pentru imaginea țării noastre și pentru integrarea sa în standardele vestice.

„E un semn bun. Mă bucur că România a început să iasă pe scena internațională și din acest punct de vedere. Cred că e unul dintre primii pași pe care îi face țara noastră pentru a urca în etaloanele țărilor vestice”, a spus Luca Ghencea.

În opinia sa, această vizibilitate este mai mult decât o reușită simbolică, este o oportunitate.

„E o șansă pentru noi să ieșim în față, iar americanii ne-au oferit acum oportunitatea, incluzându-ne în programul Visa Waiver, să le arătăm că suntem o națiune bună, care vrea să muncească, să aducă lucruri bune și să scape de anumite prejudecăți pe care le au mulți despre noi ca țară. Este o platformă pe care putem să excelăm”, a punctat studentul.

Luca Ghencea, student la Universitatea Luiss Guido Carli

Luca Ghencea a relatat o experiență personală care arată avantajele pe care cetățenii români le au datorită apartenenței la spațiul Schengen.

„Chiar acum, de sărbători, întorcându-mă de la facultate, eram cu un coleg din Serbia, amândoi zburând din Roma – eu spre București, el spre Belgrad. Eu am ajuns destul de repede la poarta mea, mai ales fiind în zona unde erau toate porțile pentru Schengen, iar el însă a trebuit să mai meargă încă 20 de minute până la poarta lui și apoi să mai stea încă 15 minute să i se controleze pașaportul.

Deci, mă duc către conveniență – e mult mai bine pentru noi fiind în Schengen”, a afirmat el.

Studentă la Universitatea din Rochester, SUA: ”Ne aduce la un punct de egalitate cu Europa și ne pune în valoare”

Alexia Dobjanschi, o tânără studentă la Universitatea din Rochester din SUA, a vorbit despre modul în care acest progres schimbă percepția asupra României și impactul pe care îl are asupra vieții sale.

„Mă simt mândră și mi se pare că ne aduce la un punct de egalitate cu Europa și ne pune în valoare. Cred că, probabil, o să afle mai multă lume despre România și cât de frumoasă este acum. Chiar dacă am călătorit și în Europa, și în afara Europei, nu cred că am avut niciodată probleme cu pașaportul”, a declarat ea.

Fiind studentă care călătorește des, Alexia Dobjanschi afimă că deja simte avantajele noului statut al pașaportului românesc.

„Timpul economisit datorită scanării pașaportului este important, pentru că treci mult mai repede, iar eu, zburând cu escale, mă ajută și mă liniștește”, a punctat studenta care studiază în SUA.

Pe lângă beneficiile practice, studenta crede că România este într-un moment prielnic pentru a-și construi o imagine mai bună.

„Cred că acest lucru, combinat cu vizibilitatea din presa internațională – România fiind recent inclusă pe lista destinațiilor de top, din câte știu – și cu filmul Nosferatu, care i-a făcut pe oameni să vadă România altfel, să fie curioși și să vrea să călătorească aici, toate aceste trei lucruri pot fi valorificate împreună și chiar să ajungem în topul destinațiilor turistice”, a mai spus Alexia Dobjanschi.

Alexia Dobjanschi, studentă la University of Rochester din SUA

„Nu doar pașaportul contează, ci și aeroportul”

Totuși, Alexia Dobjanschi spune că mai sunt lucruri care o deranjează: „De când am intrat în Schengen, și aeroportul din Amsterdam a trecut prin foarte multe schimbări de când plec și mă întorc. Știu că acum nu mai stau în România la pașaport, dar trebuie să stau în Amsterdam și de fiecare dată când plec în America nu știu dacă este doar de la compania cu care zbor sau doar pentru că e partea respectivă de aeroport, dar de fiecare dată când îmi scanează pașaportul, pentru că, fiind de pe Otopeni, îmi dau un extra security check, pentru că au zis că sistemul nostru de securitate în aeroport nu este așa de bun. Și atunci nu e doar pașaportul cel care contează, dar e și aeroportul”.

Pașaportul românesc – salt spectaculos în clasamentul global

Potrivit Institutului Diplomatic Român, țara noastră a urcat pe locul 6 în clasamentul celor mai puternice pașapoarte din lume.

Începând din luna martie, odată cu activarea sistemului ESTA pentru cetățenii români, România va avansa în clasamentul Passport Index, urcând de pe locul 7 pe locul 6.

Conform clasamentului Passport Index, România depășește țări precum Marea Britanie, Canada și chiar Statele Unite în ceea ce privește accesul liber la destinații globale.

Pașaportul românesc va permite accesul în 175 de țări, fie fără viză, fie cu formalități minime. România va ajunge în aceeași categorie cu Japonia, Slovenia, Letonia, Noua Zeelandă și Liechtenstein.

Emiratele Arabe Unite sunt pe primul loc în acest clasament, cu acces la 180 de țări, urmează Spania (179) și Finlanda, Franța, Germania, Belgia, Italia, Danemarca, Olanda, Luxembourg, Austria, Portugalia, Elveția, Norvegia, Grecia și Irlanda (fiecare cu 178).

În clasamentul The Henley Passport Index, România se situează pe locul al 15-lea. Diferența este dată de metodologia de calcul.


CITEȘTE ȘI:

România urcă în topul țărilor cu cele mai puternice PAȘAPOARTE din lume/ Acces neîngrădit pentru cetățenii români în aproape 180 de destinații

SUA anunță includerea României în Programul Visa Waiver. Aplicația ESTA va fi disponibilă pentru cetățenii români în jurul datei de 31 MARTIE 2025

Cum poți călători în Statele Unite ale Americii fără viză. Cât costă, cât durează și care este valabilitatea unei autorizații de acces în SUA

A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate articolele
Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la ... vezi toate articolele

Citește și