Paște 2024: Este păcat să spălăm rufe în Sâmbăta Mare? Ce spun preoții

Foarte multe gospodine se întreabă dacă în Sâmbătă Mare, înainte de Paște, mai pot face curățenie, sau mai ales dacă pot spăla rufe. Ce spun preoții despre curățenia în Sâmbătă Mare.

Sâmbătă Mare este ultima zi în care gospodinele mai pot pregăti bucatele tradiționale de Paște. Azi se prepară drobul, friptura, iar sarmalele se pot pune la fiert.

Pentru că mai au ceva treburi prin casă, mai ales în ceea ce privește gătitul, nu este un păcat pentru gospodine să facă și curat. Vasele nu se pot lăsa murdare.

Cea mai mare dilemă a gospodinelor în Sâmbătă Mare este dacă pot spăla rufe.

Unele voci arată că nu este recomandat. Însă, mersul la biserică, în Duminica de Paște se face cu haine noi, sau cu cele mai curate haine.

Așadar, Biserica ne recomandă se fim curați în ziua de Paște. Asta înseamnă că nu este păcat să ne primenim hăinuțele în Sâmbătă Mare, ca să fim foarte curați de Paște.

Preoții recomandă însă să terminăm toate treburile înainte de miezul nopții, când are loc Învierea Domnului.

Paștele, sărbătoarea bucuriei eterne. ”Lumina de la Ierusalim vestește în fiecare casă că Hristos a înviat. Învierea este darul darurilor”

Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creștinătății, o sărbătoare a bucuriei eterne. Învierea este adevărul irevocabil că Dumnezeu cel viu a intervenit în istoria omenirii.

În zilele noastre, sărbătoarea se numește Paști, după cuvântul care în vechiul grai evreiesc înseamnă trecere, fiind ziua în care Dumnezeu a adus, la început, lumea dintru neființă întru ființă.

„Învierea este bucuria cea mare”

Învierea este apoteoza lucrării lui Dumnezeu cu lumea, spune părintele Emil Cărămizaru, parohul Bisericii Voievodale Sfântul Gheorghe Nou din București.

„Sfântul Apostol Pavel, cel care a fost dușmanul de moarte al Domnului Iisus Hristos, a devenit prin convertire cel mai mare apostol și cel mai mare propovăduitor al Învierii. Căci dacă Iisus n-ar fi înviat, zadarnică ar fi credința noastră. Dar el vorbea cu Dumnezeu cum vorbim noi doi acum, vorbea de-a pururi. Avea acest mare privilegiu și de a vedea cerul până la al treilea cer, așa cum este descris și cum povestește el, din smerenie, că știe un om care a urcat până la al treilea cer, adică până în Rai, și acolo a văzut ce ochii nu pot vedea, auzi ce urechile nu pot auzi.

Și atunci înțelegem de ce a lucrat Dumnezeu așa, ca noi să vedem ceea ce ochii nu pot vedea, urechile nu pot auzi și așa cum continuă Sfântul Apostol Pavel, gura nu poate grăi, că nu sunt cuvinte omenești care să poată descrie împărăția lui Dumnezeu. Învierea este darul darurilor, este bucuria cea mare și se înscrie și ea în acest spațiu atemporal și veșnic”, a explicat părintele.