Patriarhia Română anunță înființarea Corpurilor canonice de CONTROL JURIDIC și FINANCIAR. Faptele de corupție, introduse în Regulament
Patriarhia Română a transmis – vineri – prin intermediul unui comunicat de presă că, la nivel patriarhal și mitropolitan, este absolut necesar să fie înființate Corpuri canonice de control juridic și financiar care să fie coordonate, din încredințarea Patriarhului României, respectiv a Mitropolitului, de către un ierarh vicar.
Totodată, s-a mai transmis prin intermediul respectivului comunicat de presă, ”este necesar ca în cadrul acestor Corpuri canonice de control juridic și financiar, să fie încadrați specialiști (juriști și economiști) cu experiență, care să fie caracterizați prin corectitudine, profesionalism și fidelitate față de Biserică”.
”Totodată, s-a constatat că, în Regulamentul autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, nu sunt prevăzute ca abateri fapta sau tentativa de corupție materială, deturnarea de fonduri, obținerea ilegală de fonduri, darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență.
Rezultă, așadar, că este necesară completarea Regulamentului autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române cu prevederi referitoare la aceste fapte de corupție ca abateri ce trebuie sancționate de autoritatea bisericească”, a transmis Patriarhia Română.
Propunerile vor fi prezentate, spre analiză și aprobare, la următoarea ședință de lucru a Sfântului Sinod
Prin urmare, în ședința sa de lucru din ziua de joi, 14 decembrie 2023, Permanența Consiliului Național Bisericesc a aprobat ca toate aceste propuneri practice de completare a măsurilor canonice privind sancționarea corupției în Biserică să fie prezentate, spre analiză și aprobare, la următoarea ședință de lucru a Sfântului Sinod.
În urma analizei actualelor prevederi din Biserica Ortodoxă Română, la Cancelaria Sfântului Sinod s a constatat că deși dreptul de devoluțiune (stabilit prin canonul 11 al Sinodului VII ecumenic) este prevăzut la nivel central (pentru Patriarhul României) și mitropolitan (pentru Mitropolit) și pentru ambele autorități este prevăzut să existe un Corp de inspecție bisericească cu responsabilități generale de inspecție bisericească adică de control, nu există însă o coroborare între aceste două prevederi statutare.
Termenul „devoluțiune” înseamnă – din punct de vedere juridic – trecerea unui drept, a unui bun sau a unui ansamblu de bunuri ce compun un patrimoniu către unul sau mai multe patrimonii, a precizat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Astfel, în drept, se vorbește despre „devoluțiunea succesorală”.
„În Biserica Ortodoxă, acest cuvânt este înțeles mai ales într-un sens extensiv, căci canoniștii ortodocși îl folosesc doar pentru a indica rezultatul unui transfer de competențe. De fapt, aceștia afirmă că «dreptul de devoluțiune» este dreptul de supraveghere și de îndrumare frățească exercitat ex officio de către protosul unei Biserici autocefale, atunci când unul dintre Chiriarhii acestei Biserici, din neglijență sau prin abuz, nu își respectă obligațiile sale prevăzute de către sfintele canoane.
Dreptul de devoluțiune, ca necesar și auxiliar sinodalității, poate fi aplicat doar în cazul problemelor administrative. În practică, dreptul de devoluţiune constă în faptul că, în cazul unui Chiriarh acuzat de fraudă financiară, întâistătătorul acelei Biserici îl poate apela pe respectivul ierarh în fața Sinodului pentru a răspunde acuzațiilor.
Hotărârea reflectată în comunicatul oferit de Cancelaria Sfântului Sinod se impune ca absolut necesară. Biserica, prin reprezentanții ei, trebuie să fie în societatea românească modelul real de onestitate morală”, a mai transmis Vasile Bănescu.
Citește și:
Nicușor Dan preferă dușurile calde, nu reci, și a scăpat ”porumbelul” la TV: ”Spune-i că-l bag în…”