Cu mai puțin de două săptămâni înainte de încheierea anului și la scurt timp după trimiterea spre aprobare a unui proiect de hotărâre pentru un nou contingent de muncitori străini cu drept de lucru în România în 2024, Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă anunță că din cei 100.000 de lucrători din spațiul non-UE așteptați în țară anul acesta au ajuns în realitate aproximativ 50.000.
Cu toate că eforturile autorităților de a înlesni procesul birocratic de aducere și angajare a muncitorilor străini în țară au fost concrete și apreciate în egală măsură de angajatori și de agențiile de recrutare, este nevoie de noi măsuri pentru anul viitor, în contextul în care forța de muncă anunțată inițial sub forma unui nou contingent nu se află nici acum în România.
Motivul îl reprezintă de această dată valul de respingeri pentru dosarele muncitorilor străini care aplică pentru viză în România, o situație cauzată de o serie de modificări procedurale menite să securizeze suplimentar granițele tării.
„La final de an pot garanta că cele 100.000 de avize care au fost admise prin contingentul aprobat pentru anul 2023 se traduc de fapt doar prin 50.000 de muncitori străini nou admiși în țară, în condițiile în care economia noastră națională are în prezent aproximativ 350.000 de locuri de muncă vacante, pentru care încă lipsește forța de muncă. Diferența de 50.000 până la contingentul de 100.000, o reprezintă pe de o parte cetățenii străini deja aflați pe teritoriul țării noastre care au solicitat schimarea la un alt angajator și cei care încă așteaptă programarea la ambasadă în vederea obținerii vizei de muncă, care sunt și ei la rândul lor luați în calcul în cifrele comunicate de autorități”, declară Elena Panțiru, membru cofondator al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România.
Angajatorii au în continuare încredere în capacitatea autorităților de a identifica soluții eficiente în accelerarea procesului birocratic și sunt de părere că cele mai importante măsuri vizează creșterea numărului de angajați din cadrul instituțiilor abilitate, precum și acordarea unor creșteri salariale proporționale cu volumul de muncă și stres la care sunt supuși lucrătorii din domeniul public.
„Am observat o încetinire a ritmului programărilor cu începere din lunile iunie-iulie, drept dovadă contingentul nu a mai fost epuizat. Este vorba despre aplicarea unor măsuri suplimentare de securitate, pe care noi le salutăm și suntem convinși că odată cu începerea unui nou an vor fi găsite și soluțiile prin care importul de personal străin nu va mai fi afectat. Există deschidere din partea autorităților. Apreciem implicarea și voința personalului existent, care cu siguranță ar trebui suplimentat și mult mai bine plătit”, este de părere Elena Panțiru.
De curând, Inspectoratul General pentru Imigrări a inaugurat un nou sediu pentru București și Ilfov, tocmai pentru a răspunde nevoii mereu în creștere de aducere de personal străin în țară. Este o măsură îndelung așteptată și care necesită să fie replicată și în restul țării.
„Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă salută deschiderea noului centru de către Inspectoratul General de Imigrări. Ne bucurăm și salutăm inițiativa autorităților de a găsi o soluție pentru eficientizarea birocrației presupuse de aducerea muncitorilor străini în țară. Aceasta este o soluție viabilă, spre deosebire de cea a încărcării parțiale a documentelor pe portal, care din păcate nu este una potrivită, pentru că din punct de vedere legal nu este fezabilă. Este doar o recomandare, nu o normă, care se poate întoarce oricând împotriva agențiilor de recrutare”, a completat Elena Panțiru, membru cofondator în cadrul Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România.
Pentru că forța de muncă străină generează venituri considerabile pentru bugetul de stat, este necesară garantarea drepturilor depline pentru muncitorii străini în calitate de angajați, așa cum se întâmplă și în cazul forței de muncă locale. În prezent, la momentul intrării pe teritoriul României, muncitorul străin nu beneficiază de asigurare de sănătate, nu deține un CNP și implicit nu își poate deschide un cont bancar.
„Odată cu semnarea contractului de muncă, muncitorul străin trebuie să beneficieze de exact aceleași drepturi ca muncitorul român. Ar trebui găsită o formă ca odată intrat în România să se bucure de toate drepturile pe care le oferă un contract individual de muncă, cu asigurare, CNP, bonuri de masa și deschidere de cont bancar. Suntem convinși că autoritățile vor găsi forma ideală de coordonare între instituțiile sale și vor face în așa fel ca salariații străini, care sunt printre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, să fie mulțumiți de ceea ce le oferim noi ca stat”, concluzioneaza Elena Panțiru, membru cofondator al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
Există din ce în ce mai multe comunități de muncitori străini în România, iar angajatorii români sunt dispuși să investească în fericirea angajaților. De la organizarea de evenimente sportive, la concerte și întâlniri ale comunităților de străini, se observă clar o tendință de adaptare a pieței muncii la fenomenul muncitorilor străini.
FOTO – Caracter ilustrativ: Pexels