PE a votat o rezoluție prin care se solicită contestarea legalității veto-ului Austriei față de intrarea României în Schengen. Când ar urma să aderăm

Parlamentul European a supus miercuri la vot o rezoluție bazată pe petiția depusă de societatea civilă din România privind contestarea legalității veto-ului Austriei împotriva extinderii Spațiului Schengen.

UPDATE:  Eurodeputații solicită Consiliului să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen de liberă circulație până la sfârșitul anului 2023

Într-o rezoluție adoptată miercuri cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 42 abțineri, Parlamentul European subliniază că ambele țări au îndeplinit deja cerințele necesare pentru a fi admise în spațiul Schengen.

Deputații regretă decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul lor de membru „fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare”, se arată într-un comunicat al Parlamentului European.

PODCAST Ai vreme să vorbim? – cu Ana Maria Păunescu: Fără Zahăr, folk alternativ

16:41

ACTUALITATE Rugăciunea pe care s-o rostești de Sfântul Ștefan, pe 27 decembrie, pentru protecție și vindecare sufletească și trupească

16:33

Un spațiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, spun eurodeputații, menționând că toate statele membre au dreptul de a adera la Schengen odată ce sunt pregătite.

Faptul că România și Bulgaria se află încă în afara zonei de liberă circulație reprezintă o povară pentru întreprinderile și populația din cele două țări din punct de vedere social și economic, potrivit Parlamentului.

Cetățenii Bulgariei și României sunt discriminați, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu omologii lor din spațiul Schengen. Deputații notează că întârzierile la punctele de trecere a frontierei cu care se confruntă românii și bulgarii pot dura de la câteva ore la zile întregi – comparativ cu o medie de 10 minute fără verificări la frontierele interne – ceea ce înrăutățește și condițiile de muncă pentru șoferii de camioane.

Creșterea emisiilor de dioxid de carbon

În plus față de prejudiciul cauzat pieței unice a UE prin obstrucționarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre europene, textul menționează „daunele ireparabile” aduse mediului, care nu se aliniază la obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii Europene.

Sănătatea șoferilor, a agenților vamali și a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei este pusă în pericol de creșterea poluării cauzate de numeroasele vehicule care așteaptă să treacă frontiera în fiecare zi, cu aproximativ 46.000 de tone de CO2 emise în fiecare an, potrivit eurodeputaților.

Rezoluția solicită Comisiei să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului pe care România și Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza „deciziei negative și nejustificate” adoptate în privința aderării celor două țări la spațiul Schengen și să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare. Eurodeputații subliniază că situația actuală „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă” și „subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernanță în țările din afara UE”.

Știrea inițială

În cazul în care rezoluția va fi adoptată, Comisia Europeană va trebui să facă o evaluare a pierderilor suferite de România prin neprimirea sa în Schengen și să calculeze despăgubiri.

Rezoluția este bazată pe o petiție depusă de fostul ministru Răzvan Nicolescu, prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, care a fost susţinută de eurodeputaţii români şi dezbătută pe 22 martie în Comisia pentru petiţii a Parlamentului European (PETI), informează Agerpres.

Eurodeputatul Victor Negrescu (grupul S&D) a explicat marţi, într-o întâlnire cu jurnalişti români, că rezoluţia vorbeşte despre încălcarea drepturilor fundamentale europene şi discriminarea produsă prin veto-ul austriac.

Cerem Parlamentului European şi Comisiei Europene să folosească toate instrumentele disponibile, aşa cum au făcut-o şi în alte speţe, în aşa fel încât să apere drepturile cetăţenilor români încălcate în această situaţie. În această rezoluţie se vorbeşte, printr-un amendament pe care l-am depus, despre încălcarea drepturilor fundamentale europene şi despre o discriminare care practic se produce prin acest veto. Contacte există deja la nivel înalt, abordăm lucrurile diferit faţă de anul trecut, nu vorbim atât de mult despre acest subiect şi mai degrabă încercăm să acţionăm la nivel diplomatic. Eu cred că în acest an avem un context mai dificil decât cel de anul trecut pentru că suntem mai aproape de alegerile pentru Parlamentul European şi mai aproape de alegerile din Austria”, a spus eurodeputatul social-democrat.

Și alte petiții privind aderarea României la Schengen au ajuns la PE

Europarlamentarul Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP) a anunțat luna trecută că a depus, la Bruxelles, petiția prin care se solicită ca Parlamentul European să intervină în procesul deschis la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în chestiunea aderării României la Schengen.

Tomac amintește, totodată, că petiția a fost semnată de 50.000 de români, dovada în acest sens fiind și ea depusă la Bruxelles.