Marele filosof român Emil Cioran s-a stabilit, la începutul anului 1941, în Franța, acolo unde a trăit până la sfârșitul vieții sale, pe 20 iunie 1995, fără să ceară cetățenia franceză. Emil Cioran revine în actualitate prin mii de pagini de manuscris care au fost scoase la licitație în Hexagon, pe 20 decembrie 2021.
”N-am inventat nimic, am fost doar secretarul senzațiilor mele”, concluziona Emil Cioran, la un moment dat, făcând un ”bilanț de suflet” al întregii sale vieți și al operei sale.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia – peste 30 de caiete – au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Inițial, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit vânzarea acestora, numai că, ulterior, Tribunalul din Paris a decis, în decembrie 2008, restituirea tuturor documentelor către persoana care le-a descoperit, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință.
Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja apărute, s-a aflat și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară anilor 1965-1972 (anii în care și-a scris Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filosofului.
Pe site-ul aguttes.com a fost anunțată o licitație impresionantă, pe 20 decembrie 2021, iar printre operele propuse colecționarilor s-au aflat și peste 3.500 de pagini de manuscris aparținând lui Emil Cioran.
”Este vorba despre un patrimoniu cultural de o valoare inestimabilă care ar trebui să rămână în proprietatea statului român”, au declarat specialiștii contactați de GÂNDUL, aceștia precizând și că opera filosofului Emil Cioran ar putea fi înțeleasă și mai mult prin analiza acestor manuscrise excepționale.
”Analiza acestor manuscrise de către specialiști poate dezvălui noi sensuri ale operei extraordinare a marelui filosof român”, spun specialiștii.
Licitația programată pe data de 20 decembrie 2021 a propus colecționarilor – printre alte obiecte licitate – și manuscrise aparținând filosofului Emil Cioran (pozițiile 30 – 38).
Concret, au fost scoase la licitație 3.917 pagini de manuscris aparținând marelui filosof, printre acestea aflându-se și 18 caiete, însumând 2.500 de pagini, prețul de pornire a licitației fiind de 60.000 de euro.
Aceste caiete reprezintă ”un jurnal privat și intelectual al lui Cioran, dar și laboratorul cărților viitoare”.
”Aceste caiete inedite preiau continuarea volumului 34 Cahiers 1957-1972, publicat de Gallimard în 1997. Unele fragmente, aici chiar în prima schiță, se vor găsi în Écartalement (1979) sau Confessions and Anathèmes (1987), dar acest jurnal, compus din aforisme, reflecții filosofice, evenimente din viața cotidiană (expoziții, întâlniri, vizite, plimbări), amintiri personale, citate, note de lectură, izbucniri de furie și schimbări de dispoziție, este în mare parte inedit. Observator scrupulos al detaliilor, mizantrop convins, Cioran își înmulțește gândurile asupra trecerii timpului, fricii de stricăciune, obsesia morții…”, s-a menționat pe site-ul casei de licitații.
În urma licitației desfășurate pe 20 decembrie 2021, patru loturi din catalogul ”Cioran” nu au fost vândute, celelalte cinci intrând în posesia unor colecționari.
Cele 18 caiete-jurnal aparținând marelui filosof român – poziția 35 în catalogul licitației, 2.500 de pagini – au fost adjudecate pentru suma de 58.500 de euro, deși prețul de pornire a fost de 60.000 de euro.
Manuscris cu autograf – Pe cinci caiete cu spirală de la librăria-papetărie Joseph Gibert, Emil Cioran a scris lucrarea cu pix albastru, paginile de la 1 până la 329, a făcut de peste treizeci de ori completări sau corecturi la spate. Pe coperta primului caiet, a notat cu creion primul titlu preconizat atunci: Eroarea de a fi născut – ”L’erreur de naître [De l’inconvénient d’être né]”.
Manuscrisul are multe corecții importante, unele în pix roșu; o nouă versiune a unui gând este notă pe o copertă lipită pe versiunea originală, uneori chiar pagini întregi.
Manuscris cu autograf, ”Despre inconvenientul de a fi născut”; 210 coli in-fol. în 3 caiete cu spirală în-4 (27 x 21 cm), numerotate de la I la III. Este vorba despre un manuscris de elaborare și lucrare pentru marea sa carte De l’Inconvenient Being Born (Gallimard, 1973).
Pe trei caiete cu spirală de la librăria-papetărie Joseph Gibert – primul albastru și celelalte două galbene -, filosoful Emil Cioran și-a scris lucrarea cu pix albastru, paginile de la 1 la 210 și a făcut adăugiri la spate de zece ori. Pe coperta primului caiet a notat cu pix roșu titlul: Din neplăcerea de a fi născut. Ediția este împărțită în douăsprezece secțiuni.
Manuscris cu autograf – Despre inconvenientul de a fi născut -, aproximativ 190 de pagini, majoritatea in-4 (unele decupate) în două caiete cu spirală in-4 (27 x 21 cm), apoi în coli. Un alt manuscris de lucru al cărții De l’Inconvenient Being Born (Gallimard, 1973).
Emil Cioran își modelează cartea, găsind ordinea aproape definitivă. Filosoful își împarte manuscrisul în secțiuni, al căror număr este în cifre romane, cu pix roșu.
Unele gânduri sunt corectate copios, uneori cu un pix sau un creion roșu sau verde, mai ales spre sfârșitul manuscrisului. Unele dintre aceste înscrisuri ale marelui filosof par să fi rămas nepublicate.
Manuscris cu autograf – Editarea, cu variații, ștersături și corectări, a două capitole ale cărții De l’Inconvénient être né (Gallimard, 1973), probabil pentru o publicație în recenzie.
Cioran era bântuit de naștere, cu varianta titlului tăiat: Pe ghinionul de a naște. Acest text – paginile de la 1 la 18 – corespunde secțiunii I din Despre inconvenientul nașterii, unde titlurile secțiunilor au dispărut.
Cioran a scris-o la începutul caietului, cu pix negru sau albastru, cu unele corecturi în pix roșu, și o ascuțire pe versoul paginii 2, vizavi de pasajul revizuit. O nouă versiune a celui de-al treilea gând a fost lipită pe versiunea originală. Uneori, gândurile sunt separate de stele în stiloul roșu.
Emil Cioran a făcut multe corecturi manuscrisului său, iar unele gânduri vor fi revizuite în continuare în ediție. Anumite aforisme au fost șterse din manuscris, precum acesta: ”Uimire perpetuă. Nu am fost niciodată confortabil să fiu. Mă seduce doar cu ceea ce mă precede, nenumăratele momente în care nu am fost. Cel nenăscut este refugiul meu”.