Peste 63% prezența la vot la prezidențialele din Franța, cu trei ore înainte de închiderea urnelor

Participarea la turul doi al alegerilor prezidenţiale din Franţa a ajuns la 15:00 GMT în Franţa continentală la 63,23%, în scădere cu peste două procente faţă de 2017 (65,30%), cu ocazia aceluiaşi duel dintre Emmanuel Macron şi Marine. Le Pen, a anunţat duminică Ministerul de Interne.

Această cifră marchează şi o scădere de aproape două procente faţă de primul tur de scrutin (65,00%) care a avut loc la 10 aprilie, relatează Agerpres.

Francezii votează duminică pentru a-și alege următorul președinte și aleg, ca și în 2017, între două Franțe și două viziuni ale lumii: pe de o parte Emmanuel Macron, președintele în exercițiu considerat favorit, iar pe de altă parte Marine Le Pen, liderul de extremă dreapta care nu a părut niciodată atât de aproape de porțile puterii, potrivit AFP.

ACTUALITATE România a intrat în SCHENGEN terestru! Românii pot călători în orice stat UE fără controale la graniță. Declarațiile ministrului de Interne

00:01

ACTUALITATE GÂNDUL vă urează LA MULȚI ANI și un AN NOU fericit!

22:00

Prezența la vot la ora 10:00 GMT era de 26,41%, cu aproape două puncte mai mică decât la aceeași oră la precedentele alegeri prezidențiale din 2017, când a avut loc același duel între Macron și Le Pen.

Această cifră marchează, de asemenea, o scădere în comparație cu turul doi al alegerilor din 2012 (30,66%) și 2007 (34,11%).

Secțiile de votare – 48,7 milioane de alegători sunt chemați la urne – se vor închide la ora 17:00 GMT și la 18:00 GMT în marile orașe.

Francezii se află în fața unei alegeri istorice: realegerea președintelui în exercițiu sau alegerea unei femei, ceea ce ar fi o premieră și ar propulsa în același timp extrema dreaptă în fruntea țării.

Ultimele sondaje publicate vineri seară, îl arată pe Macron drept favorit

Ultimele sondaje publicate vineri seară, îl arată pe Macron drept favorit, dincolo de marja de eroare. Dar foarte departe de scorul său din 2017, când își învinsese rivala cu 66,1% din voturi față de 33,9%, pentru a deveni, la 39 de ani, cel mai tânăr președinte al celei de-a V-a Republici, instaurată în 1958.

Programele celor doi candidați sunt în contradicție și oferă o viziune radical diferită asupra Europei, economiei, puterii de cumpărare, relațiilor cu Rusia, pensiilor, imigrației, mediului etc.

După o perioadă de cinci ani presărată cu crize, de la „Gilets jaunes” la Covid, acestea sunt două Franțe care se confruntă.

Pentru a o contracara pe adversara sa, Emmanuel Macron, care a ieșit învingător în primul tur (27,85%) cu un avans de peste patru puncte, a reactivat „frontul republican” pentru a bloca extrema dreaptă.

Candidata Rassemblement National, pentru a treia sa încercare, s-a bazat pe un alt front, cel al „Totul în afară de Macron”.